România rupe rândul: împrumuturile se ieftinesc în UE, la noi continuă să crească

Rămânem în continuare țara din UE care are cel mai scump acces la finanțare, iar următoarele țări după noi sunt Ungaria, cu o dobândă medie de 8,51%, și Polonia, cu 6,37%. De remarcat însă că în cazul Poloniei, dobânda medie a înregistrat o scădere comparativ cu luna iunie, când a fost de 7,14%. De altfel, la nivelul blocului comunitar s-a făcut remarcată o tendință de scădere a dobânzilor, doar România și încă cinci state înregistrând creșteri ale acestora, dar trebuie spus că în cazul celorlalte creșterile au fost mai mici decât cea înregistrată de noi.

România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice semnificative, generate de situația conturilor internaționale, afectate de deficitele fiscale foarte mari, dar și de pierderile de competitivitate a economiei, atrăgea atenția Comisia Europeană într-o analiză realizată în contextul Semestrului European. Principala vulnerabilitate identificată în analiza citată este adâncirea deficitului de cont curent la 7% din PIB și probabilitatea ca acesta să se mențină la niveluri similare și în 2022, și în 2023. „Deficitele fiscale mari sunt anterioare crizei COVID-19 și au condus la creșterea deficitului de cont curent, ceea ce prezintă riscuri pentru sustenabilitatea datoriei externe”, precizează raportul. Datoria externă a ajuns să reprezinte din nou peste jumătate din datoria publică, în contextul în care necesarul de finanțare a explodat din cauza deficitului bugetar. În plus, costurile de împrumut ale statului au crescut semnificativ și sunt cele mai mari din UE, mai avertizau specialiștii CE. Creditorii știu că pentru a-și putea onora datoriile scadente, Guvernul trebuie rostogolească datoria pentru că țara nu le poate plăti din ceea ce produce. Asta înseamnă să acopere un credit făcând un alt credit, iar finanțatorii speculează această situație. De la preluarea mandatului de către Guvernul Ciucă, dobânzile medii la împrumuturile pe termen lung contractate de țara noastră s-au majorat de la 5,37% la 9,26%, înregistrând cea mai abruptă creștere din blocul comunitar. Evoluția trebuie citită ca un avertisment din partea creditorilor care acordă tot mai puțin credit economiei românești.

Problemele structurale ale economiei, ignorate

BNR estimează că deficitul de cont curent va fi de 7% la sfârșitul anului, iar el se va atenua dacă guvernul   va colecta mai bine taxele și va „aborda cât mai rapid problemele structurale persistente ale economiei românești”, se arăta în raportul asupra inflației publicat de Banca Centrală la mijlocul săptămânii trecute. „Pe termen mediu, o reluare a corecției deficitului extern este condiționată, pe de o parte, de disiparea problemelor din lanțurile globale de valoare adăugată, accentuate de conflictul din Ucraina, iar pe de altă parte, de progresul probabil al consolidării fiscale, de ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și de abordarea cât mai rapidă a problemelor structurale ale economiei românești”, sublinia raportul. Deocamdată Executivul evită să ia măsuri care se impun, iar rectificarea bugetară confirmă acest lucru: deficitul bugetar se majorează, cheltuielile de personal se umflă și mai mult, iar viteza cu care se împrumută statul se accelerează, adică face exact ceea ce nu ar trebui să facă, anulând orice șansă de a avea acces la dobânzi mai mici.

Alături de România celelalte țări care au înregistrat în iulie majorarea ratelor la împrumuturile pe termen lung au fost Bulgaria (de la 1,77% la 1,85%), Estonia (de la 2,48% la 2,66%), Croația (de la 3,02% la 3,32%), Ungaria (de la 7,95% la 8,51%) și Slovenia (de la 2,09% la 2,10%).

0,16 % a fost cea mai mică rată medie a dobânzii pe termen lung în UE luna trecută și de ea a beneficiat Estonia. Comparativ cu luna iunie, rata a rămas nemodificată. Față de România, această țară s-a împrumutat de 58 de ori mai ieftin.

Plafonul pentru împrumuturi va fi depășit

Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei. Creșterea inflației și scumpirea împrumuturilor a accentuat însă nevoia de finanțare a statului. În aceste condiții, rectificarea bugetară prezentată de Ministerul Finanțelor prevede o majorare a deficitului bugetar cu circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce se traduce prin creștere la 148,4 miliarde de lei a necesarului de finanțare.

Cresc cheltuielile cu dobânzile

Pentru 2022, Guvernul estima că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, dar depășirea acestui plafon, anticipată de analiști, a fost confirmată de Executiv cu ocazia recentei rectificări bugetare. Potrivit acesteia, cheltuielile cu dobânzile vor crește cu circa 4 miliarde de lei. În primele cinci luni, Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 10,5 miliarde de lei, 5,8 miliarde aferente împrumuturilor interne și 4,7 miliarde pentru creditele luate de pe piețele internaționale. În cazul în care ar fi reușit să se încadreze în plafonul stabilit prin Legea bugetului de stat pe 2022, suma ar fi reprezentat o creștere față de 2021, când Guvernul a cheltuit circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) cu dobânzile, iar comparativ cu 2020 ar fi marcat o majorare cu 23,9%. 

1,623 miliarde de lei reprezintă creșterea cheltuielilor de personal ale statului, potrivit propunerii de rectificare bugetară publicată de Ministerul Finanțelor, deși analiștii continuă să atragă atenția că Guvernul trebuie să restructureze aparatul bugetar.

Guvernul se împrumută tot mai mult

Datoria publică a României a urcat în luna mai la 50% din PIB, respectiv 614,3 miliarde de lei, potrivit datelor publicate la sfârșitul săptămânii trecute de Ministerul Finanțelor. Atingerea din nou a acestui prag, după ce în ianuarie a fost de 50,2%, iar în februarie de 50,6%, ar impune adoptarea unor măsuri de corecție, ele fiind stabilite prin Legea responsabilității fiscal-bugetare. Astfel, dacă aceasta se situează peste 50% din PIB, dar sub 55% din PIB:

• Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
• programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
• măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.