România vrea un singur reactor nuclear nou

Cum investitorii nu se inghesuie in proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a doua noi reactoare pe platforma de la Cernavoda, autoritatile iau in calcul varianta ca Nuclearelectrica sa realizeze singura doar un reactor, ceea ce ar acoperi in mare parte nevoile energetice ale Romaniei.

'Exista varianta ca Nuclearelectrica sa construiasca singura un reactor, asa cum a construit si reactorul 2. Are forta financiara necesara, iar, suplimentar, in domeniul nuclear se pot acorda ajutoare si garantii de stat conform legislatiei europene', au declarat pentru Jurnalul National surse din sectorul energetic.

Anterior, compania de stat anuntase deja 15 decembrie 2011 drept termen-limita pentru depunerea ofertelor angajante pentru construirea celor doua unitati ato­mice, insa, din lipsa de participanti, termenul a fost prelungit pana la 15 martie.
'Chinezii vor sa construiasca reactoarele, sunt reticenti in a deveni ei insisi investitori, mai ales ca intre­gul proiect e de miliarde de euro si recuperarea banilor se face pe termen lung, de zeci de ani, in vreme ce autoritatile romane au dubii referitoare la oferta sud-coreeana', au mai spus sursele.

Chinezii si coreenii, ultimii petitori
Desi autoritatile s-au laudat pe intreaga perioada a anului trecut ca exista investitori interesati atat din SUA, Japonia, cat si din China si Coreea de Sud, in final autoritatile au ramas sa negocieze doar cu ultimele doua delegatii.
Ministerul Economiei anunta in data de 2 septembrie 2011 ca un consortiu numit 'Korea Nuclear', condus de BKB Co Ltd, a transmis o scrisoare de intentie autoritatilor, in care declara 'intentia ferma' de a achizitiona actiuni la EnergoNuclear, compania care dezvolta proiectul reactoarelor 3 si 4.

Sud-coreenii aproape ca se vedeau cu sacii in caruta si sugerau ca Romania va folosi tehnologia Korean CANDU, adica voiau achizitia de reactoare la pachet. 'Suntem siguri ca tehnologia Korean CANDU este cea mai buna pentru constructia reactoarelor 3 si 4 Cernavoda, deoarece aceasta tehnologie este recunoscuta la nivel mondial, si numeroase centrale nucleare au fost construite cu aceasta tehnologie in Republica Korea. Toate aceste centrale nucleare au functionat in siguranta in ultimii 30 de ani' – se arata in scrisoarea respectiva, potrivit ministerului.

De partea cealalta, chinezii doresc lucrarile de inginerie. Anul trecut, autoritatile anuntau continuarea negocierilor cu China Nuclear Power Engineering Co. Ltd. (CNPEC). Aceasta este membra a China Guandong Nuclear Power Group. Principalele activitati sunt contractare, construire, management, consultanta, supraveghere proiecte industriale si civile din domeniul energiei nucleare, energie conventionala, dar si importul si exportul de produse si tehnologii, achizitionarea si vanzarea de echipamente electrice si materiale.

Abandon masiv
Proiectul reactoarelor 3 si 4 a fost abandonat rand pe rand de marile grupuri energetice europene CEZ, RWE, Iberdrola si Gaz de France SUEZ. Statul le-a preluat actiunile si a ajuns la o cota de circa 84% si a mai ramas cu partenerii Enel (9,15%) si ArcelorMittal (6,2%). O parte din aceste companii cerusera statului energie ieftina de la Nuclearelectrica pana la momentul cand noile unitati vor fi date in uz, masura cu care statul roman nu a fost de acord.

Citește pe Antena3.ro

Augustin Zegrean explică ce se întâmplă după renumărarea voturilor. Turul doi ar putea fi organizat cu alți candidați

Acum, cele doua reactoare de 720 MW de la Cernavoda produc circa 18% din energia consumata in Romania, insa circa 75% din cantitatile realizate sunt directionate catre cosul populatiei, la pret reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE). Acesta este motivul pentru care Fondul Proprietatea, actionar minoritar al Nuclearelectrica, nu e multumit cu profitabilitatea companiei.

Intarziere de cinci ani
Cele doua unitati in cauza trebuiau sa fie date in folosinta in 2014 si, respectiv 2015, potrivit strategiei energetice adoptate in 2007 de Ca­binetul Tariceanu. Intre timp, Romania a vrut sa-si creasca detinerea de la 20% la 51%, pe motiv ca populatia ar avea mai multa incredere cand statul detine controlul. Ulterior, banii din Fondul National de Dezvoltare, din care trebuia realizata cotizatia de 2 miliarde de euro a Nuclearelectrica, au fost cheltuiti. Cand a venit criza, statul si-a dat seama ca nu mai are de unde sa dea atata banet. Cand au plecat cei patru investitori strategici, lovitura era totala. Au urmat alte anunturi, alte discutii. Iar darea in functiune a fost amanata pana in 2019.