Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numerarul din economie se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de lei. Românii au început să dea drumul la cheltuieli pentru consum, vacanţe, maşini, pe măsură ce efectele pandemiei COVID-19 s-au mai temperat, scrie ZF.
Cash-ul din economie a ajuns la sfârşitul primului semestru (S1) din 2021 peste 92,8 mld. lei, marcând un nou maxim istoric, după o creştere cu 12,7% faţă de nivelul din iunie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Naţională.
În termeni nominali, circa 10,5 mld. lei au intrat în economie cash în ultimul an.
Creşterea consumului, preferinţa românilor pentru bani lichizi, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public sunt câţiva factori care au stimulat ascensiunea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor, după cum au explicat unii analişti.
Volumul ridicat al numerarului în circulaţie arată că încă se menţine preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu pentru a simţi între degete polimerii bancnotelor.
Chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă de pandemie, economia României este practic în continuare dependentă de cash. Iar cash-ul favorizează direct economia subterană.
Numerarul la nivel record se vede şi în cifrele în creştere ale consumului, în vacanţe, în creşterea pieţei auto. Practic, românii au început să dea drumul la cheltuieli în prima jumătate a acestui an, pe măsură ce efectele pandemiei de COVID-19 s-au mai temperat, alocând sume tot mai mari pentru consum, vacanţe, maşini sau alte cheltuieli. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în iunie cu 12% faţă de iunie 2020. Pe piaţa auto, înmatriculările de maşini noi au accelerat în ultimele luni, în iunie, de exemplu, fiind înmatriculate peste 14.000 de autovehicule noi, în creştere cu 18% faţă de iunie 2020. Iar eliminarea unor restricţii legate de pandemiei a stimulat apetitul pentru vacanţe.
Citește pe Antena3.ro
Dacă analizăm nivelul numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populaţiei, observăm că numerarul în circulaţie reprezenta în S1/ 2021 mai mult de jumătate, respectiv 59%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populaţiei în lei, cât şi pe cele în euro, numerarul este de aproape trei ori mai mic.
Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB.
Ritmul de creştere a numerarului este mult peste rata anuală a inflaţiei, care a oscilat în 2020 în jurul a 2-3%, iar în iulie 2021 a urcat până la 5%.
Preferinţa pentru lichiditate este specifică perioadelor de criză. Dar şi în perioadele de sărbători sau în vremuri de boom economic, numerarul în circulaţie a fost în ascensiune în România.
De exemplu, pe parcursul anului 2020 un moment de referinţă a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare substanţială a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziţie, având în vedere şi carantina impusă de autorităţi. În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a companiilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, dublu faţă de decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă.
