Sănătatea, îmbolnăvită de indolenţă şi tratată cu indiferenţă

Potrivit raportului "România în Uniunea Europeană", dat publicităţii în urmă cu câteva zile de către Institutul Naţional de Statistică, România este ţara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din spaţiul UE, cu 5,14% din PIB la nivelul anului 2014. Ministerul Sănătății a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor în perioada 2011-2015, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu necesitățile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate, relevă un raport de audit privind dezvoltarea infrastructuri în acest domeniu realizat de către Curtea de Conturi.

Conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu 5,6% din PIB în anul 2014, România s-a plasat printre ultimele locuri în clasamentul lumii la acest capitol, fiind devansată de țări precum Surinam, Cambodgia, Belarus, Albania etc. Deşi alocăm puţin pentru sănătate, investim şi mai puţin în acest domeniu pentru că nu există o prioritizare a necesităţilor.

Raportul întocmit de inspectorii Curţii subliniază că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, nu se cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare cel puțin pentru aparatură medicală de înaltă performanță (CT, RMN, angiografe, acceleratoare lineare) în vederea prioritizării în continuare a investițiilor de acest tip.

În perioada 2011-2015 nu au fost alocate/consumate resurse bugetare în valoare totală de 441 milioane de lei, reprezentând 14,32% din prevederile definitive aprobate pentru finanțarea investițiilor. Din datele consemnate de inspectori, a reieşit că din veniturile proprii încasate de către minister s-au asigurat, în principal, transferuri către FNUASS în procent de 31,25, plățile pentru bunuri și servicii au fost în procent de 18,72, iar pentru acțiuni și programe de sănătate au fost efectuate plăți din aceste resurse în procent de 13,42. Pentru finanțarea cheltuielilor de capital și a transferurilor de capital, plățile efectuate au fost în procent de 24,02 din totalul încasărilor, în condițiile în care an de an solicitările de finanțare ale unităților sanitare au depășit atât propunerile de finanțat ale ministerului, cât și alocările de sume efective în această perioadă.

Citește pe Antena3.ro

Diana Șoșoacă, al doilea scandal în ziua alegerilor: a amenințat cu bătaia un cetățean în secția de vot. "Boșorog nenorocit!"

4.358 milioane lei a fost suma totală solicitată de unităţile de sănătate în perioada 2011-2015 pentru investiţii, dar s-au alocat doar 1.719 milioane lei, adică 39,4%.

Cu banii la saltea

În ciuda solicitărilor pentru alocarea fondurilor destinate investiţiilor,  Ministerul Sănătăţii a preferat să ţină sute de milioane de lei în bancă. Disponibilul din cont al veniturilor proprii a înregistrat cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când a ajuns la suma de 522 milioane de lei. Din această sumă neutilizată, Curtea de Conturi a estimat că se puteau achiziționa 72 aparate tip RMN. În schimb, ministerul a optat să mențină disponibilul din venituri proprii în cont, încasând în perioada analizată o dobândă în valoare de numai 1,6 milioane de lei (disponibilul mediu anual înregistrat fiind de 180 milioane lei).

Statul român, bun de plată

În aceeași perioadă au fost accesate fonduri din împrumuturi de la BEI și BIRD din care, în perioada 2011-2015, au fost efectuate trageri efective de 37 milioane de euro, reprezentând echivalentul sumei de 165 milioane lei, aproximativ egal cu media anuală a disponibilului neutilizat. Astfel, în timp ce ministerul nu a utilizat sumele disponibile existente în cont, pentru care a încasat o dobândă de doar 1,6 milioane de lei, statul român a plătit, prin Ministerul de Finanțe, pentru serviciul datoriei publice externe aferente celor două împrumuturi, dobânzi în valoare de 7,8 milioane de euro, respectiv 35 milioane de lei în echivalent. Astfel, costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.

Aparatură medicală în valoare estimată de 98,5 mil. lei a fost pusă în funcțiune/exploatare uneori cu întârzieri de peste 300 zile sau nu a fost dată în exploatare. Ministerul Sănătăţii nu a procedat la efectuarea unei analize obiective a solicitărilor de resurse din partea unităților sanitare pentru achiziția de aparatură medicală.

Raportul de audit al Curţii de Conturi la Ministerul Sănătăţii pentru perioada 2011-2015

În perioada 2011-2015, doar trei din cele 42 de Direcţii de Sănătate Publică Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti au efectuat controale şi verificări privind fundamentarea necesarului de lucrări de investiţii şi echipamente medicale la unităţile din subordine