Săptămână decisivă pentru nebunia prețurilor la energie

Luni și marți  se poate creiona un răspuns unitar pentru calmarea prețurilor la energie care au explodat în ultimele luni, afectând grav stabilitatea economică și socială în UE, oricum tulburată de valurile succesive ale pandemiei. Subiectul fierbinte se va afla în centrul discuțiilor reuniunilor succesive ale Eurogrup și Ecofin din Luxemburg, în care miniștrii economiei ai celor „27” pregătesc un proiect de măsuri care va fi pus pe masa șefilor de stat și de guvern la Consiliul European din 21-22 octombrie.

Un  grup de state - Polonia, Spania, Franța - au insistat pentru introducerea pe ordinea de zi a Eurogrup a situației grave provocate de creșterea fără stavilă a prețurilor la energie, cu dinamica exacerbată de spirala prețului la gaze, care au atins niveluri istorice, greu de anticipat în urmă cu șase luni. Presiunea a pornit din mai multe capitale, după ce măsurile luate la nivel național nu au oprit anarhia piețelor, solicitându-se acum coordonarea eforturilor la nivelul UE, cu răspunsuri eficiente, așa cum instituțiile de la Bruxelles au intervenit în 2005 și 2008 față de creșterea puternică a prețurilor la petrol.

AGENDA, ADAPTATĂ LA CRIZA PREȚURILOR

Ministrul francez al economiei a caracterizat piața unică a energiei ca fiind „depășită”, solicitând un mecanism de prețuri adecvat la sursele de energie disponibile la nivel național. Bruno Le Maire a arătat consecințele negative ale legării prețului la energia electrică de echivalentul energetic al gazului natural, ceea ce ridică artificial nivelul facturii de energie. Polonia solicită, la rândul ei, clarificări privind „decontul” politicii accelerate de decarbonatare, care transferă spre costuri sociale mari restrângerea producției de energie din surse fosile. Guvernul socialist al Spaniei a aplicat deja un pachet de măsuri fiscale și de compensare pentru a reduce efectul prețurilor explozive la energie, dar solicită măsuri unitare la această criză. Sub presiunea acestor opinii, Pascal Danohoe, președintele Eurogrup, a înscris ca prim punct al ordinii de zi a reuniunii care a început luni la prânz discuția privind „evoluții macroeconomice în Zona Euro, inclusiv inflația și prețurile la energie”. Evident că subiectul va fi preluat și dezvoltat a doua zi de plenul Consiliului Afacerilor Economice și Financiare (ECOFIN) la care participă, pe lângă miniștrii de profil din UE, și comisarul pentru finanțe Paolo Gentiloni.

REZERVA STRATEGICĂ DE GAZE 

Prețul gazelor a devenit „inamicul public nr. 1” pentru multe guverne. Autoritățile naționale de reglementare naționale, care au impus, conform directivelor europene, liberalizarea pieței de energie electrică și de gaze, par legate de mâini și de picioare. Guvernele, la rândul lor, se arată timide în a ataca principiile „pieței libere” și nu intervin administrativ peste companiile furnizoare care emit facturile. Pe de altă parte, producătorii de energie au justificări pentru a ridica nivelul de prețuri prin costurile mai mari ale materiilor prime și fiscalității care decurg din politica de decarbonatare, cu certificate verzi tot mai scumpe. Pentru a desface acest ghem de contradicții este necesară o intervenție clară de la Bruxelles. Se ridică deja întrebări grele care vor fi puse în dezbaterea miniștrilor reuniți în reuniunile Eurogrup și Ecofin. Ministrul francez citat invită conducerea UE să explice de ce contractele de gaze nu acoperă cerințele de consum, pentru a garanta o aprovizionare suficientă a Europei și cere diversificarea surselor pentru a reduce dependența de Rusia. O direcție susținută de Spania și Portugalia este constituirea unei rezerve strategice europene. Prim-ministrul spaniol întreba de ce nu este extinsă puterea de negociere a UE și pentru achiziția comună de gaze după modelul care a funcționat la achiziția vaccinurilor anti-COVID.

 MECANISMUL DE FORMARE A PREȚURILOR, CONTESTAT

În reuniunile instituțiilor europene aflate în curs se va pune în discuție și piața unică europeană de electricitate care funcționează „aberant” în opinia Parisului. Executivul francez, dar și alte guverne, nu pot accepta creșterea  prețurilor la electricitate după un mecanism care le leagă direct de prețul gazelor, în condițiile în care ponderea energiei nucleare sau hidro este predominantă în „coșul” energetic național. „Gazul reprezintă doar 20% din consumul de energie al Franței, dar presează cu mult mai mult pe factura de energie. Trebuie să evităm această volatilitate extremă a prețurilor care pune probleme politice foarte clare”, preciza Bruno Le Maire. Propunerile care se avansează pentru amortizarea șocurilor prețurilor sunt contracte pe termen lung și tarife mai strict reglementate. De asemenea, prețul electricității ar trebui legat de mix-ul energetic național, și nu de formule standard, conduse determinant de echivalentul energetic al gazului natural.

ACȚIUNE SAU STAGNARE? 

Opiniile statelor sunt însă divergente în ceea ce privește măsurile pentru o calmare a pieței europene a energiei. Germania și Olanda sunt reticente în schimbarea mecanismului actual de formare a prețurilor, dorind să lase piața să le regleze. Specialiștii din instituțiile de reglementare sunt, la rândul lor, prudenți în a avansa reforme radicale, pentru că piața europeană a funcționat până acum, chiar în armonică, cu prețuri joase în lungi perioade. Exporturile transfrontaliere de energie reglează și echilibrează consumurile și nu s-au înregistrat situații de black-out din cauza prețurilor. Presiunea grupurilor ecologiste conduce și ea spre decizii politice care să pregătească ambițiile climatice asumate de „Green Deal” care, este clar, antrenează creșteri continue ale costurilor la energia pe bază de carbon. În Europa de Est, unde funcționează multe centrale pe bază de cărbune, costurile trecerii la energia verde pun mari probleme de finanțare. În cazul României, care are în curs un program nuclear ambițios, dar și resurse de gaz în fază incipientă de exploatare în Marea Neagră, investițiile mari necesare vor fi sprijinite pe termen lung de Bruxelles?

Ce măsuri se pot adopta?

Comisia Europeană stă „cu arma la picior”. Potrivit mai multor publicații care analizează căile de calmare a prețurilor la energie, la reuniunile în curs din Luxemburg se va propune validarea măsurilor temporare luate la nivel național. Astfel, TVA redusă la energie și ajutoare pentru compensarea costurilor reflectă o „îndulcire” a reglementărilor. Dar un mecanism nou de taxare a energiei, constituirea rezervelor strategice de gaz sau plafonarea prețurilor pe durate limitate de timp, precum și o includere a sectoarelor energetice în schemele de ajutor de stat permise sunt măsuri prea radicale, greu de inclus într-un pachet care să fie consensual

Inflația este umflată de prețul energiei

Reuniunea Eurogrup dezbate legătura directă dintre creșterea rapidă, peste prognoze a inflației, și explozia prețurilor la energie. Zona Euro va înregistra pe 2021 o inflație de 4%, jumătate din creștere fiind cauzată de prețul sporit al energiei. În Italia, gazul s-a scumpit în acest an cu 385%, ceea ce a determinat o criză în bugetele populației, dar și costuri grele pentru economie. Inflația devine un fenomen global, care îngrijorează. O treime din statele lumii vor avea o inflație de peste 4% în acest an. Banca Central Europeană estimează însă că presiunea inflaționistă se va calma la finalul semestrului 1 din 2022.

Virgil Popescu, ministru al Energiei și interimar la Economie, aflat cu moțiunea de cenzură în cârcă, ar trebui să reprezinte guvernul la reuniunea ECOFIN.