x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şapte pericole care pândesc economia românească în 2020

0
Autor: Adrian Stoica Valentin Gros Dan Străuţ 14 Ian 2020 - 07:48
Şapte pericole care pândesc economia românească în 2020 Marin Raica/Intact Images Uzinele Dacia Mioveni, luni, 24 mai 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Într-un an care stă sub semnul bătăliei electorale, ameninţările la adresa economiei sunt în creştere. Avertismentele venite de la instituţiile financiare internaţionale şi de la agenţiile de analiză şi prognoză economică s-au înmulţit în ultimele două luni, pe fondul înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici în 2019. Creşterea excesivă a deficitului bugetar, inflaţia, blocarea investiţiilor (străine şi autohtone), pierderea fondurilor europene, deprecierea leului, încetinirea creşterii economice şi criza forţei de muncă sunt principalele riscuri la adresa economiei româneşti în anul 2020. Adoptarea unor măsuri rapide pentru corectarea dezechilibrelor sau, cel puţin, pentru readucerea lor în parametrii suportabili de către economie, va avea însă, în acest an, ca efect direct scăderea nivelului de trai al populaţiei.

 

Unul din primele semnale că trebuie schimbat rapid ceva a venit din partea agenţiei Standard & Poor’s (S&P), care a înrăutăţit, în decembrie, perspectiva ratingului României din cauza derapajelor fiscale. „Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial, inclusiv în 2020”, atrăgea atenţia S&P, care mai avertiza că economia României este „vulnerabilă la o aterizare dură”.

 

Frânarea creşterii economice, previzibilă

Toate prognozele pentru ţara noastră - inclusiv cea mai optimistă, de 4,1%, care aparține guvernului - indică pentru 2020 o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de anii anteriori. România ar avea nevoie în 2020 de un cadru legislativ stabil şi predictibil, precum şi de creşterea investiţiilor publice în infrastructură pentru a susţine activitatea economică. Însă ceea ce vedem astăzi - un nivel scăzut al încasărilor ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) şi un nivel ridicat al cheltuielilor curente ale statului - limitează rolul politicii fiscal-bugetare în stimularea creşterii economice. „În 2020, şi cu atât mai mult în anii următori, ar trebui să aibă loc o consolidare a finanţelor publice prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi recalibrarea cheltuielilor publice, pentru a crea un climat investiţional favorabil”, este şi sfatul analiştilor de la PwC.

Pe de altă parte, chiar dacă vom înregistra o reducere a ritmului de creştere economică în 2020, el va fi unul sănătos, pentru că s-a renunţat la o serie de mecanisme care au generat o creştere artificială a economiei, spune Cristian Păun, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). „Creşterea economică, chiar dacă va fi mai mică, va fi una mai sănătoasă decât cea pe datorie publică. Sigur, veniturile statului vor fi afectate într-o anumită măsură, dar dacă şi cheltuielile vor fi ţinute sub control, reducerea creşterii economice nu va fi o problemă”, potrivit lui Cristian Păun.

 

O presiune foarte mare asupra bugetului va pune Legea pensiilor dacă se va aplica în actuala formă. Vom ajunge să dăm toţi banii pe pensii şi pe salariile bugetarilor, iar investiţiile vor fi reduse la minimum. Am intrat în ultimul an al exerciţiului financiar comunitar (2014-2020, n.red), iar gradul de absorbţie al fondurilor europene, care ar fi putut să impulsioneze investiţiile, a ajuns doar la o treime, dacă dăm deoparte subvenţiile alocate agriculturii. Pe de altă parte, impactul Legii pensiilor se va simţi din plin în 2021, iar primele semne vor apărea din acest an.

 

Cristian Păun

decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE

 

 

Investiţiile, pericol de blocaj

Seriile de date centralizate de Banca Naţională a României (BNR) arată o scădere abruptă a investiţiilor străine în ultimii ani. Dacă în primul an după aderarea la Uniunea Europeană (2007) România atrăgea 7,2 miliarde de euro, iar în următorul an, 9,4 miliarde de euro, în 2019 au mai fost atrase puţin peste 5 miliarde de euro. Această scădere a fost cauzată, în prima parte a perioadei, de instabilitatea legislativă şi a regimului fiscal, iar în ultimii doi ani acestor factori li s-au alăturat starea tot mai precară a infrastructurii şi tensiunile de pe piaţa forţei de muncă. România a ratat - şi în 2020 persistă riscul de a rata - o serie de investiţii străine din cauza imposibilităţii de a transporta mărfuri, dar şi a dificultăţii de a găsi mână de lucru calificată. În plus, disciplina financiară este tot mai precară, iar ratingurile sunt la limita recomandării favorabile pentru investiţii - situaţie care nu face decât să-i descurajeze pe investitori.

 

FMI: Dezechilibrele economice s-au adâncit în 2019

Avertismente a transmis şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care deşi majora în luna octombrie previziunea de creştere economică la 4%, a revizuit în creştere prognoza de inflaţie şi a deficitului de cont. Pe de altă parte, FMI a atrăgea atenţia că „o creştere rapidă a pensiilor ar putea duce la un avans semnificativ al cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar reduce semnificativ bugetele alocate investiţiilor publice şi unor domenii-cheie precum sănătate şi educaţie”. Potrivit FMI, „dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit în 2019, iar presiunea inflaţionistă a crescut din nou”.

 

Nu văd inflaţia ca o vulnerabilitate pentru economia României în 2020, şi când spun acest lucru, mă bazez pe ce am văzut. Prin modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă 114, precum şi prin alte acte normative, se încearcă limitarea salariilor personalului din sistemul public. Această tendinţă mă duce cu gândul că în piaţă nu vor fi aruncate mari sume de bani, prin creşterea salariilor sau prin facilităţi fiscale. De asemenea, dacă se va manifesta un interes sporit pentru investiţii, inflaţia va fi ţinută în frâu, în condiţiile în care şi politicile BNR în acest sens încă dau roade. 

Desigur, dacă se întâmplă ceva neprevăzut, cum ar fi intrarea în colaps a economiei Germaniei, de care România este legată, atunci există un risc. Dar în cazul unor evoluţii liniare, atât în ce priveşte economia europeană, cât şi cea locală, inflaţia poate fi păstrată sub control, chiar şi în situaţia unei creşteri de PIB mai mare decât media UE.

Dan Schwartz, analist economic

 

Deficitul bugetar, oglinda derapajelor statului

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele 11 luni ale anului 2019 cu un deficit de 37,05 miliarde de lei (7,75 miliarde de euro), ceea ce a reprezentat 3,56% din PIB, peste ţinta de 3% agreată cu Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. În primele 11 luni din 2018, deficitul bugetar a fost de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB. O comparaţie a cheltuielilor bugetului general între cele două perioade relevă că acestea au ajuns la 326,4 miliarde de lei, cu 13,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România, prin Tratatul de la Maastricht, s-a angajat în faţa UE să respecte un deficit bugetar anual de maximum 3% din PIB. În cazul depăşirii acestei ţinte, Comisia Europeană poate declanşa, în cazul României, procedura de deficit excesiv.

 

Fonduri europene: riscăm piederea a 3,8 mld. euro

În acest an, România se confruntă cu riscul de dezangajare (pierdere) a 3,8 miliarde de euro din fonduri europene, arată un memorandum dezbătut recent la nivelul Guvernului. „Riscăm să pierdem 600 de milioane de euro în 2019, iar în 2020 există un risc de dezangajare a 3,2 miliarde de euro. Pe Programul Operaţional Infrastructură Mare nu s-a semnat aproape niciun contract din marile proiecte pe transport, iar pe Programul Național de Dezvoltare Locală decontările sunt în aer”, au arătat autorii memorandumului.

Care sunt şansele de evitare a pierderii? Profesorul de economie Mircea Coşea nu este deloc optimist. „Observ că statul a demarat disponibilizări în rândurile funcţionarilor, dar este ştiut că ţările care atrag mulţi bani europeni (cum ar fi Polonia, Spania sau Portugalia) au adevărate detaşamente de specialişti în elaborarea de proiecte. Acest iureş al disponibilizărilor din aparatul nostru administrativ, declanşat de noul Guvern, nu-mi dă niciun motiv să fiu optimist privind atragerea de fonduri europene în anul 2020”, a declarat Mircea Coşea.

 

Inflaţia, cea mai mare vulnerabilitate

Creşterea preţurilor reprezintă una dintre cele mai accentuate vulnerabilităţi ale României. În 2018, am avut cea mai mare inflaţie din UE (4,1%), cu mult peste media spaţiului comunitar, de 1,9%. Nici 2019 nu a fost mai bun. Datele pentru finele lui noiembrie ne poziţionează, de asemenea, pe primul loc, cu 3,8%, în timp ce media UE a fost de 1%. Adrian Codirlaşu, preşedintele organizaţiei profesioniştilor în investiţii CFA România, crede că „dacă situaţia din Orientul Mijlociu se va inflama”, preţul petrolului va sări puternic şi va influenţa, „într-o primă rundă, preţurile la combustibili, iar în a doua rundă, pe cele ale celorlalte produse din economie”. În opinia lui Codirlaşu, o altă influenţă ar putea să vină de la deprecierea leului. „În cel mai recent sondaj al nostru, managerii chestionaţi văd, pentru următoarele 12 luni, o rată a inflaţiei între 3,5% şi 4% şi o depreciere a monedei naţionale în faţa euro în jur de 3%”, a precizat specialistul. BNR a fixat pentru 2020 o ţintă a inflaţiei de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Valoarea actuală (noiembrie 2019 faţă de noiembrie 2018) este de 3,8%. Comisia Europeană prognozează pentru România o rată a inflaţiei de 3,5% în 2020, nivelul maxim al ţintei stabilite de banca centrală.

 

Atâta vreme cât deficitele comerciale se menţin la cote ridicate, cu un consum bazat pe importuri masive, nu putem vorbi de inflaţie mică. Din aceste motive, anticipez că rata inflaţiei va fi, în 2020, între 3,5% şi 4%.

Mircea Coşea,

profesor de economie

 

Inflaţia poate fi o ameninţare la adresa economiei, e posibil ca ţinta BNR, de maximum 3,5%, să fie depăşită, dar nu văd nivelul trecând de 4%, totuşi. Ar putea să o ducă acolo creşterea preţului petrolului, care deja a început să urce.

Adrian Codirlaşu

preşedintele organizaţiei profesioniştilor în investiţii CFA România.

România a ieşit din zona de confort şi a intrat într-o nouă realitate, inconfortabilă, în realitatea celor trei “tricouri negre cu numărul 4”: creştere economică, inflaţie şi deficit de 4%. Ne-am asumat “cu curaj” ceea ce ne-am asumat şi acum trebuie să scoatem biletul la compostat. Până acum am circulat cu biletul în buzunar.

Adrian Mitroi, analist economic

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...

Un important producător de vinuri din România a fost scos la licitație

Un important producător de vinuri din România a fost scos la licitație
Activele producătorului de vinuri Murfatflar sunt vândute pe bucăți de către lichidatorul judiciar. Cele mai valoroase sunt crama, care are un preț de pornire de 10 milioane de euro, şi cele 370 de ...

Iancu Guda, despre scumpirea EURO: Cursul se va duce spre 5,5 lei/eur, inflația va depăși 10%

Iancu Guda, despre scumpirea EURO: Cursul se va duce spre 5,5 lei/eur, inflația va depăși 10%
Analistul Iancu Guda consideră că menținerea majorării pensiilor cu 40% va provoca deprecierea monedei naționale, iar dobânzile la care statul român se împrumuta vor crește.   „Consecintele...

București, Ilfov și Timiș, motoare economiei în 2019

București, Ilfov și Timiș, motoare economiei în 2019
București, Ilfov și Timiș se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate. În clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de...

Florin Cîțu: Nu umblăm la veniturile cetățenilor, nu creștem taxe, nu băgăm taxe/ În acest moment ai nevoie să injectezi lichiditate în economie

Florin Cîțu: Nu umblăm la veniturile cetățenilor, nu creștem taxe, nu băgăm taxe/ În acest moment ai nevoie să injectezi lichiditate în economie
Guvernul nu va crește taxele, nu va modifica taxa unică și nu va reduce veniturile populației, în perioada actuală de criză economică, a afirmat, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-o co...

Leul pierde teren în fața euro și a dolarului! Ce valoare au atins principalele valute astăzi

Leul pierde teren în fața euro și a dolarului! Ce valoare au atins principalele valute astăzi
Moneda națională incepe ziua de miercuri, 23 septembrie 2020, in usoara pierdere fata de euro si de dolar. BNR a cotat marti euro la 4.8590, iar dolarul la 4.1404.Datele venite de la Banca Naţională indică...

Președintele ASF: BVB trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european

Președintele ASF: BVB trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european
Nicu Marcu, președintele ASF,  consideră că BVB are „nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obține prin oferirea de active de calitate” și astfel piața de capital românească să devină...
Serviciul de email marketing furnizat de