Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce la începutul acestei săptămâni, a transmis Parlamentului un program de guvernare care întindea pe 13 pagini, ieri guvernul Ciloş a mai adăugat la acestea încă şapte.
Noul document este mult mai detaliat la anumite capitole, cum ar fi Transporturile şi Educaţia, dar în acelaşi timp au fost eliminate şi o serie de măsuri, cum ar fi cele referitoare la cadrul electoral şi renegocierea MTO.
Varianta revizuită şi adăugită a programului de guvernare, depusă ieri la Parlament, nu a mai fost acceptată la votul de validare al cabinetului în plen. Motivul neacceptării lui a fost că viitorii miniştri au fost audiaţi şi validaţi în comisiile de specialitate pe un alt program.
Consolidare macro-economică făcută cu sloganuri
"În ceea ce privește politicile și domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării. Guvernul promite că se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene, iar pentru aceasta va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare (…) ", se precizează în document.
Fără renegocierea MTO
Noua variantă a programului de guvernare nu mai conţine nici o referire la renegocierea MTO (Medium Term Objective - Obiectivul bugetar pe termen mediu).
Iniţial se prevedea "renegocierea MTO-ului cu menţinerea unui nivel sustenabil a datoriei publice în raport cu PIB-ul". Potrivit MTO, România şi-a asumat o ţintă a deficitului structural de 1%, dar PIB în acest an, dar bugetul pe anul viitor a fost construit de guvernul Ponta pe un deficit bugetar de până la 3%.
La Transporturi, priorităţile sunt aceleaşi de ani de zile. Nimic nou
Faţă de varianta iniţială, în noua ciornă a guvernului la capitolul Transporturi s-au adus cele mai multe completări. Ele se păstrează în zona generalităţilor, şi nu aduc nimic nou faţă de priorităţile asumate de fostul guvern Ponta. Noutatea ar putea fi modul de abordare pentru a avea mai mult succes. Astfel, printre priorităţile Ministerului Transporturilor se vor număra:
- Continuarea implementarii proiectelor de infrastructură de transport din domeniul feroviar şi rutier cu finanţare din fonduri structurale şi din bugetul de stat;
- Implementarea proiectelor care privesc dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Bucureşti, dar şi pentru dezvoltarea infrastructurii celorlalte aeroporturi ;
- Demararea elaborării Codului de Transport al României;
- Elaborarea planului de reformă instituţională pentru companiile din subordinea/autoritatea ministerului şi îmbunătăţirea performanţelor;
- Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene pentru deyvoltarea proiectelor cuprinse în master Planul general de transporturile;
Ministrul Transporturilor, Dan Mihai Costescu
De asemenea, guvernului ne promite că "investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, fiind văzute ca elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României”, iar stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi CF) vor fi evaluate pentru a se grăbi derularea lor.
Educaţie - au dispărut criteriile de evaluare a performanţei
Şi la la capitolul educaţie, au fost adăugate mai multe puncte faţă de varianta iniţială. În noua variantă, programul prevede continuarea procesului de elaborare a unui nou curriculum şi asigurarea condiţiilor de implementare, inclusiv pregătirea adecvată a cadrelor didactice (abilitare curriculară).
De asemenea, o măsură nouă este şi aceea privind „dezvoltarea mecanismului actual de finanţare a învăţământului preuniversitar prin creşterea şi flexibilizarea măsurilor iniţiate de şcoli în aria asigurării calităţii, cu atenţie deosebită la copii cu nevoi speciale”. 
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj
În plus, executivul îşi propune restructurarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice prin programe universitare de master.
Pe de altă parte, din noua variantă au dispărut o serie de obiective, cum ar fi reducerea birocraţiei care apasă pe umerii profesorilor şi stabilirea unor criterii de evaluare a performanţei.
Modificarea legislaţiei electorale, la loc comanda
Faţă de prima variantă iniţială, în noua variantă a progemului de guvernare dispar referirile la schimbarea cadrului electoral. Iniţal, guvernul anunţase amendarea acestuia în sensul că primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene să fie aleşi din două tururi de scrutin, iar pragul electoral la alegerile locale să fie eliminat. De asemenea, se dorea realizarea unui proiect prin care durata tuturor mandatelor să fie de cinci ani.
Citește pe Antena3.ro
