Guvernul a aprobat recent Programul Naţional pentru Îmbunătăţiri Funciare, un program structurat pe mai multe etape, menit să revitalizeze sistemul de irigaţii. În total, ar trebui să se asigure modernizarea a 86 de sisteme de irigaţii până în 2020. Programul Naţional de Îmbunătăţiri Funciare presupune alocarea de la bugetul de stat a unui miliard de euro pentru refacerea infrastructurii principale.
În ultimii 15 ani, seceta a provocat în agricultură pagube estimate la aproximativ două miliarde de euro. Amenajările pentru irigaţii ocupă aproximativ 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România are 3,1 milioane de hectare amenajate pentru irigat, din care doar 823.000 de hectare sunt viabile pentru irigaţii. Chiar şi aşa, anul trecut s-au irigat doar 150.000 de hectare. Potrivit statisticii Ministerului Agriculturii, 19,58 milioane euro/100.000 ha. este diferenţa netă dintre valoarea producţiei agricole obţinută pe terenurile cu amenajări de irigaţii nereabilitate, comparativ cu cele reabilitate. O diferenţă imensă care ar creşte exponenţial dacă am lua în calcul valoarea obţinută de pe terenurile irigate şi cele neirigate.
Ce prevede noul program
Programul prevede reabilitarea unei suprafeţe de circa două milioane de hectare din 86 de sisteme de irigaţii. Concret, lucrările vor viza reabilitarea a 110 staţii de pompare de bază, 137 staţii de repompare, 2.525 m conducte de refulare, 1.997.481 metri de canale de aducţiune, 2.885.073 metri de canale de distribuţie şi 4.995 construcţii hidrotehnice. În prima etapă va fi reabilitată infrastructura principală de irigații din 40 de amenajări ale statului, cu o suprafaţă de 1.317.042 ha., care alimentează 105 organizaţii de îmbunătăţiri Funciare (OIF) care au accesat Măsura 125 din PNDR 2007-2013. Etapa a II-a cuprinde 37 de amenajări declarate viabile, în suprafață de 490.089 ha. Pe acestea sunt OIF-uri care vor putea reabilita infrastructura secundară de irigații prin Submăsura 4.3 - Irigații din PNDR 2020. Etapa a III-a va include nouă amenajări viabile de irigaţii, în suprafaţă de 199.810 ha., pe care nu sunt constituite în prezent organiyaţii ale utilizatorilor de apă. În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare. MADR spune că, după reabilitare, randamentul staţiilor de bază şi repompare va creşte de la 50% la 79%, gradul de degradare a impermeabilizării canalelor şi a construcţiilor hidrotehnice de pe aceste canale va ajunge de la 72% la 20%, iar pierderile de apă de pe canalele de transport vor fi reduse de la 52% la 26% (numai de evapotranspirație).
Din 1980 până în 2011, România a pierdut anual, în medie, 8,452 miliarde de dolari (0,26% din PIB), din cauza fenomenelor meteo nefavorabile. Circa 34% din pierderi au fost cauzate de secetă.
Pe 75% din suprafaţa amenajărilor de irigaţii, instalaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă și energiei
Se pregăteşte primul fond mutual al fermierilor
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vrea ca până la începutul anului viitor să fie funcţional primul fond mutual pentru agricultori. Ministerul a publicat pe site-ul său un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea şi funcţionarea unui astfel de fond al cărui scop va fi să-i despăgubească pe fermierii care au suferit pierderi din cauza unor calamităţi naturale, cum ar fi, de exemplu, seceta. Potrivit proiectului, administrarea fondului va fi realizată prin Agenţia pentru Administrarea Fondului Naţional Mutual Agricol, care se înfiinţează ca instituție publică, autonomă, cu personalitate juridică în coordonarea MADR, și care se finanţează din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii. Teoretic, toţi fermierii activi conform normelor APIA vor putea fi membri ai Fondului Mutual, însă doar cei care plătesc cotizaţia vor primi despăgubiri. Cuantumul acestor sume pe care le au de plătit membrii, probabil o taxă anuală, urmează să fie stabilite de către Agenția pentru Administrarea Fondului Naţional Mutual Agricol. Toate sumele colectate de la fermeri vor fi depuse într-un cont la Trezorerie pentru care se vor acorda dobânzi. De asemenea, agricultorii vor putea accesa credite prin Fondul Mutual.
Evaluarea pagubelor se va face de către comisii judeţene înfiinţate pe lângă instituţia prefectului, cu scopul de a analiza, a evalua, a constata și certifica producerea evenimentelor, arealul şi intensitatea pagubelor.
Se introduce un ajutor de minimis
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vrea să acorde utilizatorilor de apă până la 200.000 de euro în perioada 2017-2019 pentru a-şi acoperi costurile cu energia şi apa pentru irigaţii. În acest sens a fost pregătit un proiect de hotărâre de guvern care reglementează acordarea unui ajutor de minimis organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru a-şi acoperi cheltuielile cu energia electrică consumată și apa pentru irigaţii livrată până la stațiile de punere sub presiune ale beneficiarilor. Sprijinul financiar se va determină, calcula și acordă fiecărui beneficiar al schemei de ajutor de minimis, în tranşe sau o singură dată, până la concurența valorii totale de 900.000 lei. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis pentru perioada 2017-2019 este de 90 de milioane de lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul MADR.