Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În sectorul bugetar se anunţă disponibilizări masive. Măsura vine în contextul în care la sfârşitul acestei luni o misiune FMI va veni la Bucureşti pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor asumate de partea română în perspectiva eliberării celei de-a cincea tranşe de împrumut.
Evaluarea FMI a pus pe jar autorităţile române care se întrec în şedinţe pentru a calcula dacă disponibilizările din sectorul bugetar au redus cheltuielile autorităţilor publice. Şeful statului a chemat mâine guvernul la consultări după ce în urmă cu o săptămână a tunat împotriva miniştrilor că nu a văzut disponibilizări în rândul bugetarilor.
Pregătirea noului val de disponibilizări coincide nu numai cu vizita misiunii FMI, dar şi cu expirarea termenului pe care premierul Boc l-a dat miniştrilor la sfârşitul lunii martie pentru organizarea celei de-a doua etape a procesului de restructurare în sectorul public .
"Boc a amintit membrilor Cabinetului că la jumătatea lunii februarie le-a dat termen de o lună să vină cu propuneri pentru etapa a doua a restructurării în ministerele, instituţiile şi unităţile publice pe care le coordonează şi a arătat că săptămâna viitoare se împlineşte o lună şi jumătate de la acea solicitare.
Astfel, la nivelul Guvernului vor începe discuţii cu titlu exploratoriu pe această temă, iar ulterior Executivul va adopta un act normativ bazat pe concluziile la care s-a ajuns. Restructurarea are în vedere toate sectoarele bugetare, acolo unde este posibil", declarau atunci surse guvernamentale.
Cât priveşte vizita FMI, Tonny Lybek, şeful biroului FMI pentru România şi Bulgaria a anunţat că o misiune a Fondului va veni la Bucureşti în perioada 27 aprilie-7 mai. Vizita are ca scop atât evaluarea acordului stand-by, cât şi consultările anuale pe articolul IV, a anunţat oficialul FMI.
Evaluarea acordului presupune verificarea îndeplinirii condiţiilor asumate de partea română, precum şi o analiză a încasărilor bugetare. Evaluarea acordului ar putea ajunge în board-ul FMI în a doua jumătate a lunii iunie, care va decide eliberarea celei de-a cincea tranşe din acord, în valoare de 850 de milioane de euro.
PREDICŢIA FMI: UN MILION DE ŞOMERI
Prezent la Bucureşti, directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, afirma la sfârşitul lunii trecute că şomajul va continua să crească în următoarele luni. El a spus însă că este de datoria Guvernului să ia măsuri pentru diminuarea şomajului şi pentru ca numărul de oameni care nu au loc de muncă să scadă. "Unii români ar putea să-şi mai piardă slujbele, însă rămâne misiunea Guvernului de a rezolva această situaţie", a spus şeful FMI.
O declaraţie asemănătoare făcea şi şeful misiunii FMI, Jefrey Franks, la începutul acestui an. "Personal, cred că şomajul va continua să crească probabil până la mijlocul anului (...) Per total, un milion de şomeri este cu siguranţă posibil", a spus Franks.
El a arătat că există o necesitate pentru reducerea cheltuielilor salariale ale statului, aceasta putând fi realizată fie prin micşorarea cu 10% a numărului angajaţilor din sistemul public, fie prin reducerea salariilor acestora. "În realitate, o combinaţie dintre cele două este cea mai potrivită. Care va fi mixul exact, rămâne ca Guvernul să decidă", spunea Franks.
Cifra de un milion de şomeri a fost avansată de fostul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu încă de la sfârşitul anului trecut. Ea a explicat că în anul 2009 Guvernul nu a adoptat nici o măsură care să ducă la redresarea României, iar anul 2010 va fi dificil pentru orice guvern întrucât măsurile adoptate nu vor avea un efect imediat.
100.000 DE BUGETARI, DAŢI AFARĂ
Potrivit lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, cheltuielile de personal ar trebui reduse anul acesta cu echivalentul a 100.000 de posturi. "Trebuie o voinţă politică foarte mare (pentru disponibilizările din sectorul public - n.r.) care nu s-a întrunit încă. Ajustarea este foarte mare (...) şi ministrul Finanţelor s-a referit că ar trebui să plece 1000.000 de oameni. Probabil că ştie ce spune, şi ştie ce spune. (...) Sunt şi alte variante, una dintre ele concediul fără plată. Este greu să dai acum 100.000 de oameni afară, din unele locuri chiar nu se poate", a afirmat Croitoru la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro tv.
El a arătat că aparatul administrativ a crescut de la 800.000 de la 1,4 milioane, cu o accelerare a angajării în perioada 2004-2008, ceea ce a dus la o supraîncărcare în sectorul public. "Despre concediul fără plată, după cum se acumulează datele în buget, nu exclud această posibilitate şi în acest an", a mai spus Croitoru.
La începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat şi el că vor fi concediaţi 100.000 de bugetari. Declaraţia a fost retractată ulterior, când premierul Emil Boc a precizat că cifra disponibilizaţilor va fi stabilită pe baza unor standarde de cost. Marius Petcu, preşedintele CNSLR Frăţia, a spus că numărul celor vizaţi de disponibilizări ar fi de "cel puţin 100.000 de salariaţi" din toate zonele instituţiilor publice.
IDEEA DISPONIBILIZĂRILOR, SADICĂ
Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat însă recent că au fost reduse deja posturi bugetate. Liderul sindical a subliniat că Guvernul s-a angajat să reducă din cheltuielile cu personalul, pentru a face economii la buget, dar acest lucru nu înseamnă explicit darea afară a oamenilor.
"Ideea de a vedea expres oameni disponibilizaţi este sadică, s-a pus problema reducerii posturilor, la nivel naţional fiind 1,4 milioane de posturi, dintre care 120.000 sunt neocupate", a spus Hossu. Preşedintele "Cartel Alfa" a precizat că problema ar trebui pusă în domeniul cheltuielilor diverse, pe care Guvernul nu reuşeşte să o stăpânească, nu la domeniul privind cheltuielile de personal.
NUMĂR RECORD DE ŞOMERI ÎN MARTIE
În luna martie, numărul şomerilor a atins cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajului a urcat uşor în luna martie la 8,36%, de la 8,3% în luna februarie.
În perioada similară a anului trecut, rata şomajului era de 5,6%. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă era de 765.285 de persoane la finele lunii martie, cu 2.910 mai mulţi decât în luna anterioară.
Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 462.289 sunt şomeri indemnizaţi iar 302.996 neindemnizaţi. Un număr atât de mare de şomeri nu a mai fost înregistrat din martie 2003, când 779.154 de persoane nu aveau un loc de muncă. Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în judeţele Vaslui (15,31%), Mehedinţi (14,41%) şi Teleorman (13,13), în vreme ce cele mai scăzute au fost în Bucureşti (2,53%), Ilfov (2,85%) şi Timiş (4,50%).
Concedierile vor lovi Sănătatea şi Educaţia
Luni seară, la întâlnirea informală de la Vila lac 1, Guvernul a pus pe listă pentru Traian Băsescu, în perspectiva întâlnirii de ieri de la Cotroceni, cifre înfricoşătoare: costurile de personal din sectorul bugetar trebuie reduse cu peste 50%. Concedierile vor lovi Sănătatea şi Educaţia. "A fost o mare, mare, mare tensiune", a spus sursa citată, explicând că miniştrii lui Emil Boc au întors pe toate feţele problema concedierilor din sectorul bugetar, din perspectiva bugetului, a calculelor de coş pe cap de bugetar, dar şi a efectului dezastruos pe care îl va avea asupra capitalului electoral al PD-L. Cu alte cuvinte, Emil Boc are, pe de o parte, deasupra capului sabia lui Băsescu, dar, pe de altă parte, şi pe cea a electoratului, miniştrii PD-L temându-se teribil de reculul pe care îl va avea valul de concedieri pe care sunt obligaţi să îl opereze. Ar fi vorba, potrivit surselor noastre, despre un număr mai mare decât cel estimat până acum, de 100.000 de bugetari, dar aseară nu s-a discutat despre numărul de oameni disponibilizaţi, ci despre costurile care trebuie reduse.
Astfel, dintr-un total de 11,5 miliarde de euro, la cât se ridică, potrivit surselor guvernamentale citate, costurile de personal în sectorul bugetar, pentru un total de 1,6 milioane de bugetari, trebuie să se facă o reducere de până la 4,5 miliarde de euro. Cele mai lovite sectoare ar urma să fie Educaţia, unde ministrul Funeriu a identificat un surplus de cadre didactice şi, implicit, un surplus de cheltuieli, dar şi Sănătatea, unde ministrul Cseke ar fi găsit "câteva mii de paturi de spital libere".
● Adriana Duţulescu
Citește pe Antena3.ro
