x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Serviciul M-Pesa”, interfața negoțului cu informații confidențiale

0
Autor: Florian Saiu 10 Sep 2021 - 07:20
„Serviciul M-Pesa”, interfața negoțului cu informații confidențiale
Vezi galeria foto


Sistem revoluționar de plăți introdus de Vodafone în Africa, în urmă cu paisprezece ani, M-Pesa a eliminat taxele de transfer, a scos pur și simplu din funcțiune băncile și banii lichizi în țări prea paupere pentru ca cetățenii lor să-și permită un cont sau un depozit de economii. Adevărata miză a afacerii nu o reprezenta însă mărunțișul generat de costul unei tranzacții, ci datele personale pe care utilizatorii erau nevoiți să le încredințeze beneficiarului care inventase plățile prin intermediul mesajului telefonic.

 

Stăpânind informații confidențiale, Vodafone poseda de fapt profilurile comerciale ale sutelor de milioane de africani care utilizau M-Pesa. Un tezaur inestimabil de date ce urmau să fie folosite în concretizarea propriilor interese financiare, fie prin vânzarea lor către alte firme, fie prin extinderea rețelei de telefonie Vodafone. Afacerea a atras rapid atenția unui alt mare jucător din sfera tehnologiei care și-a clădit averea vânzând informații despre propriii clienți oricărui comerciant interesat, de la producători de papuci și pijamale, la agenți imobiliari sau crescători de porci și găini. În decembrie 2006, directorul executiv al companiei Facebook, Mark Zuckerberg - căci despre acest jucător era vorba -, a decis că poate ocupa un loc mai bun la masa bogaților lumii. Pentru asta trebuia să se zbată, să lupte, să iasă din bula confortului. Avionul lui privat a aterizat astfel în Africa, în Kenya mai precis. Zuckerberg, asemenea conducătorilor de la Vodafone sau de la Apple, înțelesese că datele personale, nu costul perceput pentru facilitarea unei operațiuni financiare, erau viitorul. Era interesat de „Afacerea M-Pesa” și nu greșea când aprecia că Facebook ar putea folosi informațiile strânse de la utilizatori mult mai eficient decât o făcea Vodafone. În plus, înțelesese că secretul succesului se găsea mai degrabă pe câmpiile Africii Centrale decât în Silicon Valley sau pe Wall Street. Săracii trebuiau prinși și ei în hora tehnologiei. Și exploatați.

 

Din Africa, în România, via India și Fiji

 

Să ne întoarcem însă la „pirueta” executată de Vodafone pe continentul negru. La doar un an de la descinderea lui Mark Zuckerberg, a fost lansat pe tot cuprinsul țării africane M-Pesa, un sistem de plăți prin care kenyenii puteau să transfere bani direct de pe un telefon pe altul. Nu era nevoie de nici o aplicație și de nici un procesator complex de plăți, ci doar de simpla trimitere a unui mesaj. M-Pesa a reprezentat un exercițiu revoluționar în procesul de democratizare a banilor, o întreagă națiune fiind folosită la această testare de laborator. Sistemul creat nu doar că a eliminat taxele de transfer, ci a eliminat pur și simplu băncile și banii lichizi. Nu era nevoie de un iPhone sau de un cont bancar, ci numai de un telefon Nokia vechi chiar și de douăzeci de ani. La un an de la lansare, M-Pesa avea șaptesprezece milioane de utilizatori în Kenya, adică 40% din populație. În 2010, numărul celor care utilizau serviciul M-Pesa era mai mare decât al celor care aveau un cont bancar. Asta dovedea că, de fapt, kenyenii nu aveau nevoie de un cont bancar. Afacerea a mers atât de bine încât serviciul de plăți M-Pesa a fost implementat în următorii câțiva ani în alte douăsprezece țări din Africa, apoi în India, în Fiji, chiar și în România. N-a prins în „Țara lui Dracula”, dar asta n-a împiedicat alte mari companii să-și încerce norocul la noi. Chiar zilele acestea, pe opt septembrie mai exact, în România a fost inaugurat serviciul de plăți Google Pay, prin care utilizatorii unui telefon inteligent pot efectua tranzacții financiare. Miza celor de la Google e aceeași: accesul la datele personale, pentru a-ți putea construi și vinde ulterior profilul comercial.

 

Cu Mark Zuckerberg în depozitul de banane din Nairobi

 

Revenim din nou la povestea M-Pesa, iar pentru a înțelege cât de adânc a penetrat ea societatea africană vom expune în continuare amănunte dintr-o anchetă întreprinsă de jurnalistul BBC de investigații, Jacques Peretti, în Kenya, în 2006: „Am vizitat compania Twiga Foods, același depozit de banane din afara orașului Nairobi pe care Zuckerberg îl vizitase cu câteva luni înainte. Twiga a folosit M-Pesa și a ajuns una dintre companiile din Kenya cu cea mai rapidă creștere, iar Zuckerberg voia să afle cum s-a întâmplat acest lucru. S-a întâlnit cu Edna Kwinga, șefa departamentului de resurse umane, și cu Kikonde Mwatwela, directorul general administrativ”. „Am aflat că urma să ne întâlnim cu Zuckerberg doar cu zece minute înainte să intre pe ușă“, a rememorat Edna. „Ni s-a spus că era vorba despre șeful regional al companiei Facebook, dar iată că a venit însuși Mark Zuckerberg”. Ce-a vrut să știe Zuckerberg? „Era foarte interesat să afle cum folosiserăm M-Pesa ca să dezvoltăm compania. A fost foarte drăguț. Fusese în Africa de Vest în ziua anterioară și se ducea în Africa de Sud seara”, și-a amintit și Kikonde Mwatwela. Cei doi oficiali de la Twiga Foods au priceput imediat că marile companii de tehnologie încercau să preia inovația M-Pesa, intuind că acolo exista o oportunitate extraordinară. „Cei din Silicon Valley privesc de cele mai multe ori către partea de sus a piramidei ca să vadă unde se pot face bani, dar Zuckerberg e incredibil de deștept. El se uită în direcția opusă și înțelege că mult mai mulți bani se pot face la baza piramidei economice”, a concluzionat Kikonde Mwatwela. Cum? Răspunsul a venit scurt: „Absorbind săracii lumii și lipindu-i de Facebook în acest proces”.

 

Adio, bănci!

 

„Compania Twiga - releva cercetătorul Jacques Peretti în studiul „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea” (Litera, 2019) - achita toate simbriile oamenilor prin M-Pesa. Pe o plantație de banane de lângă Muntele Kenya, fermierii nu își plăteau angajații cu bani lichizi, ci prin intermediul telefonului mobil. Un șef de echipă îi învăța pe oamenii care nu aveau un telefon mobil cum să folosească unul”. „Nu mai apelăm la bani lichizi acum. Nimeni nu-i mai utilizează - i-au explicat conducătorii depozitului de banane lui Peretti. Sunt grei și periculos de transportat, păstrarea lor e nesigură, am putea fi jefuiți, extorcați. S-au dus vremurile acelea. Mai folosim bani lichizi doar ca să cumpărăm un ceai sau o cafea”. Datorită M-Pesa - observa Peretti -, Kenya a reușit să sară peste etapele obișnuite de dezvoltare ale secolului XX: infrastructură și bănci. Cândva aveai nevoie de un cont bancar ca să deschizi o afacere. Nu mai era cazul. M-Pesa împrumuta bani, deci băncile își pierdeau rațiunea de a exista. M-Pesa - creația Vodafone, una dintre cele mai mari rețele de telefonie mobilă de pe mapamond - a subminat efectiv banii și a făcut-o cu tehnologia elementară pe care o avea la dispoziție. Totul cu un preț ascuns, bineînțeles.

 

Putere și înrobire

 

„Zuckerberg putea să meargă și mai departe cu Facebook, generând o revoluție a banilor în jumătatea săracă a Globului - specula Jacques Peretti. Și, dacă a funcționat în Kenya, putea să funcționeze în toată lumea. M-Pesa deschidea calea către consumerismul digital vânzând transferuri de bani, împrumuturi rapide, credite, alimente, mașini și vacanțe, chiar și alcool sau jocuri de noroc online”. Dar aceste transferuri de bani prin mesaje pe telefonul mobil - mai aprecia Peretti - culeg la fel de multe informații personale ca shoppingul online. În 2016, un grup de polițiști kenyeni a fost arestat pentru că făcea transferuri uriașe de bani prin M-Pesa. Nu folosea bitcoin, așa cum făceau cartelurile de droguri, nu folosea nici băncile pentru spălarea de bani. Utiliza mesajele telefonice. Zuckerberg a înțeles că M-Pesa făcea posibil, prin aceste tranzacții, controlul de microdate, la fel cum îl putea (și poate) face posibil Facebook, doar că sistemul M-Pesa era capabil, atunci, să acceseze miliarde de profiluri umane la care Facebook nu avea (încă) acces. Când au apărut banii digitali în 2000, cel mai verosimil scenariu părea să fie consolidarea inegalității la nivel mondial. Jumătatea bogată a planetei avea să utilizeze banii digitali și plățile mobile, în vreme ce săracii aveau să folosească în continuare banii lichizi. Dar M-Pesa a dovedit exact contrariul - concluziona Peretti. M-Pesa le-a dat putere celor săraci și, totodată, i-a prins în plasă. Întocmai cum s-a întâmplat și în cazul creditelor bancare.

 

M-Pesa a eșuat în țara noastră

 

În 2014, după ce dăduse lovitura în Africa, grupul britanic Vodafone a încercat să implementeze sistemul de plăți M-Pesa și în România, bazându-se pe studii de piață care evidențiau faptul că 43% dintre românii cu vârste de peste 15 ani nu apelau la servicii bancare pentru a tranzacționa bani. Serviciul M-Pesa nu presupunea existenţa unui cont bancar sau a unei conexiuni la Internet şi putea fi folosit şi de pe telefoane simple, nu doar de pe smartphone-uri, în condiţiile în care clientela vizată era în bună parte (şi) cea din mediul rural. Contul clientului era asociat cu numărul de mobil, iar acesta era activat după prezentarea unui act de identitate. Serviciul era livrat gratuit şi nu presupunea plata unei taxe lunare, comisioane nesemnificative fiind achitate doar atunci când utilizatorul efectua vreo operaţiune. După trei ani de tatonări, Vodafone a renunțat însă la piața din România. Pur și simplu, românii n-au folosit M-Pesa. Iar cifrele nu iartă în afaceri. În 2016, de pildă, potrivit datelor furnizate de Monitorul Oficial, Vodafone România M-Payments SRL, adică firma înființată special pentru serviciul M-Pesa în țara noastră, contractase afaceri de 0,6 de milioane de lei, pierderi nete de 11,8 de milioane de lei și datorii de 5,2 de milioane de lei, la un număr mediu de 37 de angajați. Un eșec! „Serviciul M-Pesa nu va mai fi disponibil în România începând din 1 decembrie 2017. Decizia sistării serviciului de plăţi M-Pesa a fost luată în urma analizării evoluţiei acestui serviciu şi ţinând cont de contextul de piaţă actual”, au mormăit, în limba de lemn a corporațiilor, oficialii Vodafone. Aventura M-Pesa în România luase sfârșit.

 

 

M-Pesa se traduce în limba swahili prin expresia „bani mobili”

 

Zuckerberg a înțeles că M-Pesa făcea posibil, prin aceste tranzacții, controlul de microdate, la fel cum îl putea face posibil și Facebook

 

M-Pesa a reprezentat un exercițiu revoluționar în procesul de democratizare a banilor, o întreagă națiune, Kenya, fiind folosită la această testare de laborator. Sistemul creat nu doar că a eliminat taxele de transfer, ci a eliminat pur și simplu băncile și banii lichizi

 

La un an de la lansare, M-Pesa avea șaptesprezece milioane de utilizatori în Kenya, adică 40% din populație. În 2010, numărul celor care utilizau serviciul M-Pesa era mai mare decât al celor care aveau un cont bancar

 

Citeşte mai multe despre:   vodafone m-pesa

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cât ar costa o excursie în Las Vegas, în lumea jocurilor de cazino?

Cât ar costa o excursie în Las Vegas, în lumea jocurilor de cazino?
În o mulțime de filme, Las Vegas apare ca un tărâm al distracției la cel mai înalt nivel, o zonă unde oricine se poate bucura de divertisment veritabil la cazinou și de multe alte atracții. Probabil cele mai...

Liber la constituirea cartelurilor, în haosul crizei multiple din România

Liber la constituirea cartelurilor, în haosul crizei multiple din România
Într-o singură lună au crescut nejustificat prețurile asigurărilor auto obligatorii RCA, dar și prețul carburanților, pe lângă cele ale gazelor și energiei electrice. Toate acestea înseamnă scumpiri ale...

La ROMATSA, doar salariile au mai rămas mari

La ROMATSA, doar salariile au mai rămas mari
Galerie Foto Altădată supranumită perla coroanei, datorită profiturilor imense pe care le realiza și salariilor foarte mari cu care își răsplătea angajații, astăzi Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian...

Cum arată planul PNL de tăiere a facturilor la energie și gaze pentru populație și IMM-uri 

Cum arată planul PNL de tăiere a facturilor la energie și gaze pentru populație și IMM-uri 
Guvernul demis a finalizat completarea proiectului pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale ...

Șase reguli pentru crearea unei bune impresii la interviul de angajare

Șase reguli pentru crearea unei bune impresii la interviul de angajare
Unul dintre cele mai importante aspecte ale unui interviu este prima impresie, iar dacă ai reușit să obții o întâlnire pentru postul dorit, atunci este esențial să creezi o imagine bună despre tine încă de la...

Românii aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare

Românii aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare
În România se aruncă anual circa 2,55 milioane de tone de alimente. Cea mai mare parte este reprezentată de mâncarea gătită, fructe și legume, spune Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul...

Consiliul Concurenței analizează creșterea prețurilor la carburanți

Consiliul Concurenței analizează creșterea prețurilor la carburanți
Consiliul Concurenței a anunțat luni că are în derulare o analiză pe piața comercializării angro de carburanți auto cu scopul de a identifica factorii care au determinat recentele majorări de prețuri ale...

Ghidul pensiilor private, din 25 octombrie la Antena 3 şi în ziarul Jurnalul

Ghidul pensiilor private, din 25 octombrie la Antena 3 şi în ziarul Jurnalul
Îți cauți drumul către un viitor mai liniștit și mai prosper? Dacă anii de acum sunt ani de muncă, pensia poate veni ca o binemeritată vacanță, iar sejurul depinde de alegerea ta. Pentru a evita surprizele ai...

(P) JANTA.RO CEL MAI COMPLEX CONFIGURATOR DE JANTE, ANVELOPE SI ROTI COMPLETE

(P) JANTA.RO CEL MAI COMPLEX CONFIGURATOR DE JANTE, ANVELOPE SI ROTI COMPLETE
Galerie Foto Configuratorul 3D din portalul JANTA.RO îți oferă posibilitatea de a selecta rapid jantele, anvelopele sau seturile de roți complete, care sunt 100% compatibile cu automobilul tău.   Jantele sunt...

Datoria guvernamentală reprezintă 49,7% din PIB după primele opt luni din 2021

Datoria guvernamentală reprezintă 49,7% din PIB după primele opt luni din 2021
Datoria guvernamentală a ajuns la 550,34 miliarde de lei în primele opt luni din 2021, arată Ministerul Finanţelor. Aceasta a crescut la 49,7% din PIB la sfârşitul lunii august, de la 49,3% din PIB la...

Afacerile din serviciile de piaţă au crescut cu 17,3% în primele opt luni din 2021

Afacerile din serviciile de piaţă au crescut cu 17,3% în primele opt luni din 2021
Afacerile din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor, serie brută, au crescut cu 17,3%, în primele opt luni din 2021, față  de aceeaşi perioadă din 2020, arată INS. Cele mai mari creșteri...

APIA anunță că aproape 40.000 de fermieri vor primi banii pentru Campania 2021

APIA anunță că aproape 40.000 de fermieri vor primi banii pentru Campania 2021
APIA anunță că a început să facă plăți în avans pentru Campania 2021. Banii vor ajunge la aproape 40.000 de fermieri din România. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că...

APIA începe acordarea plăților în avans pentru fermieriii care au depus Cereri unice în 2021

APIA începe acordarea plăților în avans pentru fermieriii care au depus Cereri unice în 2021
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe, luni, Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021. Banii se vor acorda între 18...

PNRR începe în România cu o achiziție directă, ocolindu-se licitația

PNRR începe în România cu o achiziție directă, ocolindu-se licitația
Galerie Foto Ministerul Energiei a postat pe SEAP joi, 14 octombrie, un anunț de cumpărare directă de servicii de asistență tehnică pentru elaborarea documentelor programatice aferente gestionării finanțării Planului...

Intrăm în epoca energiei curate doar dacă ne țin buzunarele!

Intrăm în epoca energiei curate doar dacă ne țin buzunarele!
Energia curată ustură la buzunare! Tranziția energetică, absolut necesară, are însă costuri exorbitante pe care țările sărace nu vor putea să le suporte singure. Explozia prețurilor care scurtcircuitează...
Serviciul de email marketing furnizat de