Dezmăț bugetar. Shopping-ul primarilor a evaporat 69% din taxele şi impozitele locale

După ce anul trecut au primit mână liberă la majorarea salariilor, primarii au spart puşculiţa şi cu achiziţiile de bunuri şi servicii. Pentru acestea au cheltuit peste 21 de miliarde de lei, aproape dublu faţă de cât cheltuiseră în 2016. Raportate la veniturile proprii, cheltuielile la acest capitol ale administraţiilor publice au reprezentat aproape 69% din acestea, în timp ce investiţiile din fonduri propii au reprezentat numai 30%.

Multe din bugetele administraţiilor locale au ajuns rapid la fundul sacului după ce de la 1 iulie 2017 salariile din primării au fost aduse la nivel occidental. La şase luni de la explozia salarială, nu mai puţin de 11 consilii judeţene solicitaseră Executivului bani pentru acoperirea găurilor lăsate în bugete de noile lefurile. În timp ce fondurile pentru investiţii au fost reduse drastic, primarii nu s-au îndurat să taie şi din bugetele destinate achiziţiilor de bunuri şi servicii, adică de la capitolul de unde se mai ung uneori  prietenii cu câte un contract.

Au cerut bani de la Guvern şi pe ai lor i-au tocat

Printre consiliile judeţene care ceruseră la sfârşitul anului bani de la Guvern se numără şi cele din Maramureş şi Mureş. Deşi nu se pot lăuda cu venituri proprii mari, primarii din cele două judeţe nu s-au arătat deloc zgârciţi când a fost vorba să întocmească lista de cumpărături, reuşind să fie printre cele mai cheltuitoare din ţară. La venituri proprii de 751,64 milioane de lei, aleşii din judeţul Mureş au cheltuit 362,41 milioane de lei pe achiziţii (48,21%), reuşind să depăşească la acest capitol judeţe mult mai bogate. Aceiaşi situaţie s-a înregistrat şi în Maramureş. Deşi din punct de vedere al veniturilor proprii judeţul se afla anul trecut, cu cele 497,57 milioane de lei, în a doua jumătate a clasamentului la nivel naţional, a găsit totuşi resurse pentru a cheltui peste 250 de milioane de lei pe achiziţii, adică ceva mai mult de jumătate din resursele financiare proprii.

50,21% din veniturile proprii  (341,19 mil. lei) şi-au permis edilii din judeţul Bistriţa- Năsăud să irosească pe achiziţia de bunuri şi servicii în 2017, în condiţiile în care la sfârşitul anului Consiliul Judeţean cerea Guvernului bani pentru acoperirea golului lasat de salariilor majorate.

Primarii din judeţul Tulcea cerea Executivului bani la sfârşitul lui 2017 după ce-şi votaseră majorarea salariilor, dar şi-au rezervat un buget de 141,63 de milioane de lei pentru achiziţii, adică 47,53 % din veniturile proprii, în timp ce fondurile alocate investiţiilor au reprezentat doar 28,53%

Judeţele bogate se uită la bani

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Judeţul Cluj, care a înregistrat venituri proprii de 1,39 miliarde de lei, a cheltuit cu achiziţiile 557,94 milioane de lei (40,13%), iar judeţul Timiş, la venituri proprii de 1,36 de miliarde de lei a cheltuit doar 512 milioane de lei (37,64%), acestea fiind cele mai bogate din ţară. Cu toate acestea, ele au fost întrecute de judeţul Constanţa care, deşi a încasat din surse proprii 1,23 de miliarde de lei, a soc din visterie aproape 616 milioane de lei pentru cumpărături (50%). Şi administraţiile din Ilfov s-au uitat atente la bani când a fost vorba să-şi satisfacă propriile nevoie. Cu venituri proprii de 1,17 miliarde de lei, ieşirile la “shopping” le-au costat aproape 500 de milioane de lei (42,72%). Unul din judeţele bogate ale ţării este şi Prahova. Cu venituri proprii de peste un miliard de lei, edilii de aici s-au dovedit a fi foarte zgârciţi, ei făcând cumpărături de numai 368,81 de milioane de lei (36,88%). La fel s-au dovedit a fi şi aleşii din Iaşi, judeţ care a avut încasări de 960 de milioane de lei şi a făcut achiziţii de 328 de milioane de lei (34,16).

Săracii, tot mână spartă

În schimb, cele mai sărace judeţe ale ţării, Giurgiu, Mehedinţi şi Ialomiţa şi-au permis să toace pe achiziţiile procente mult mai consistente din veniturile proprii. Astfel, Giurgiu, cel mai sărac judeţ al ţării, a alocat din taxele şi impozitele locale colectate 55,26% pentru acoperirea nevoilor invocate de aleşi, Mehedinţi 51%, iar  Ialomiţa 45,5% din încasările proprii.

Evoluţia alocărilor pentru achiziţii din veniturile proprii la nivelul judeţelor (mld. lei)

2017 21,06

2016 11,76

2015 12

2014 11,8

2013 10,92

2012 10,64

2011 9,48

2010 8,50

Ca în fiecare an, urmeayă ca aceste achiyiţii de bunuri şi servicii să fie verificate de inspectorii Curţii de Conturi. Din experienţa anilor trecuţi, cu siguranţă aceştia vor descoperi multe ilegalităţi