Spargerea CNADNR se anulează, CNIR se desființează

Conducerea Ministerului Transporturilor a luat decizia de a renunța la spargerea Companiei Naționale de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România (CNADNR). Hotărârea a fost luată pentru că nou înființata Companie Națională pentru Investiții Rutiere (CNIR) nu este operațională și blocheză continuarea investițiilor în acest domeniu.

Conform Ordonanţei de Urgenţă 55/2016 emisă de fostul Guvern Cioloș, CNIR ar fi trebuit să se ocupe de promovarea noilor proiecte de infrastructură rutieră, dar ea nu are nici la această oră personal. „Acum are un singur angajat, directorul companiei, care are un salariu foarte mare mare, de circa 370 de milioane de lei (vechi- n.red.) pe lună. Cum CNIR nu are niciun angajat, proiectele trebuie scoase la licitație tot prin CNADNR. CNIR ar putea deveni funcțională, cât de cât, într-un termen de 5-6 luni, dar asta înseamnă blocarea noilor proiecte dacă este să respectăm ordonanța emisă de fostul guvern care spune clar într-un articol că promovarea noilor proiecte se face prin CNIR”, ne-a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Activitatea CNADNR, monitorizată la sânge

Spargerea CNADNR nu include și mutarea unei părți a persoanalului la CNIR, aici urmând să fie angajat personal pe măsură ce necesitățile o impun. Ordonanța se află deja la Parlament, iar când va intra în comisiile de specialitate pentru avizare, Ministerul Transporturilor va solicita retragerea ei. „Activitatea CNADNR va fi supusă unui control și unei monitorizări foarte atente, astfel încât toate termenele asumate să fie respectate. Toți angajații companiei cu atribuții în urmărirea executării proiectelor atribuite prin licitații vor fi pe teren. Cine nu se va încadra în acest program, pleacă acasă”, a mai spus ministrul Transporturilor.

Monitorizarea strictă a activității CNADNR va fi luată după ce s-a constatat că, nu de puține ori, conducerea companiei a prezentat date false despre stadiul lucrărilor din teren.

CNIR ar avea o schemă birocratică

Conform actului său de înființare, CNIR ar fi avut o schemă de conducere extrem de stufoasă. De exemplu, activitatea ei trebuie monitorizată de un Consiliu de Supraveghere format din şapte membri, aleși într-un mod curios. Astfel, din Consiliu, care a fost desemnat de fostul ministru al Transporturilor, Sorin Bușe, fac parte, conform Ordonanţei de Urgenţă 55/2016:

• un reprezentant al mediului academic din domeniul construcţiilor de căi ferate, drumuri şi poduri;
• doi reprezentanţi ai Instituţiilor Financiare Internaţionale;
• doi reprezentanți ai Comisiilor de Transporturi din Parlamentul României la propunerea președintelui Senatului, respectiv la propunerea președintelui Camerei Deputaților;
• un reprezentant al Administrației Prezidențiale;
• un reprezentant al Ministerului Transporturilor;

Membrii Consiliului de Supraveghere beneficiază de o singură indemnizaţie de şedinţă, lunar în procent de 15% din remuneraţia brută a directorului general CNIR. Pe de altă parte, conducerea executivă este asigurată de un Consiliu Director format din directorul general, directorii generali adjuncţi şi directorii executivi, iar Consiliul de Administraţie este format din nouă membri, care vor avea mandate de patru ani.