Starea de urgență: o lună de bâlbe administrative

Se împlinește, în aceste zile, o lună de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României și, cel puțin în plan economic, putem consemna un bilanț al deciziilor oficiale din care nu au lipsit contradicțiile, corecturile făcute din mers și normativele scrise „pe genunchi” - într-un cuvânt, bâlbele administrative. Jurnalul vă prezintă filmul acestor evenimente, având ca episod-pilot încercările președintelui Iohannis de a nega criza (cu cinci zile înaintea semnării decretului de instituire a stării de urgență) și încheind cu ultimul - sperăm - episod în care oficialii de la Palatul Victoria s-au contrazis pe marginea ideii de solidaritate a bugetarilor cu angajații din sectorul privat, în lupta cu efectele economice ale pandemiei.

Primele semne de incertitudine administrativă au apărut pe 11 martie, ziua în care Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus la nivel global. În aceeași zi, președintele României a ales să ironizeze „maniera foarte apocaliptică” (?!) în care erau prezentate știrile privind evoluția evenimentelor din țară și din întreaga lume. Mai mult, la întrebările jurnaliștilor dacă va institui o stare de urgență, șeful statului a ezitat să dea un răspuns concret, în schimb i-a invitat pe cetățeni să „schimbe canalul” dacă mai aud „politicieni care se pricep la toate”. Iată câteva declarații ale președintelui, făcute la intrarea într-o ședință inaugurală a ceea ce urma să fie Grupul de Lucru Interministerial pentru combaterea efectelor COVID-19: „M-am interesat de starea celor declaraţi bolnavi şi am constatat că starea lor este bună, mulţi dintre ei nu au niciun simptom. Unii au simptome de răceală, unii de gripă. Până şi persoanele în vârstă au o stare acceptabilă. Asta ca să demitizăm boala, pentru că am citit nişte articole despre un virus ucigaş, într-o manieră foarte apocaliptică”. (…) „Dacă vă uitaţi la televizor şi vedeţi politicieni care dau sfaturi şi se pricep la toate, vă sfătuiesc să schimbaţi canalul”. (…) „Sperăm să se termine criza coronavirus în câteva săptămâni”. Cinci zile mai târziu, la 16 aprilie, președintele anunța emiterea decretului prin care a fost instituită starea de urgență…

Slalom printre ratele bancare

La sfârșitul lunii martie, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, evolua într-un fel de slalom cu decizia de amânare a ratelor bancare. Secretariatul General al Guvernului solicita Monitorului Oficial retragerea de la publicare a Ordonanței de Urgență privind acordarea de facilități la plata ratelor bancare pentru persoanele afectate de COVID-19. La 30 martie, Cîțu publica însă un anunț pe pagina sa deFacebook. „Ordonanța care amână plata ratelor românilor până la 9 luni nu este retrasă! Câteva observații ale MFP, care clarificau mai multe discuții apărute în spațiul public, au fost omise din varianta trimisă spre publicare”, menționa acesta. Și adăuga că în ședința de Guvern din acea zi, „corectăm această eroare”.

Ping-pong cu șomajul bugetarilor

Revenind în actualitate, oficialii de la Palatul Victoria au lansat ideea de solidaritate a angajaților de la stat cu cei din sectorul privat, iar premierul Victor Orban a plusat, cerându-i ministrului Muncii să aibă în vedere măsuri care să țintească „și șefimea, adică pe noi”. În replică, ministrul Finanţelor, Florin Cîțu, a declarat că este dificil de vorbit în prezent despre şomajul tehnic în sectorul public, deoarece este greu de interpretat, măsura nu poate fi aplicată unitar şi „este nevoie de tot aparatul administrativ” în lupta cu criza coronavirus. „Am auzit discuţiile din spaţiul public, le ştiu (…) Nu cred că este momentul astăzi pentru aşa ceva”, a spus Cîţu. Întrebat când va începe să se aplice schema privind şomajul tehnic pentru bugetari, oficialul a răspuns: „Nu există aşa ceva în discuţie în Ministerul Finanţelor şi nu este ceva ce eu aş susţine în acest moment. Azi este nevoie de fiecare om în administraţia publică”.

Alba-neagra cu mersul economiei

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a lansat luni, la Radio România Actualităţi, o declarație fulminantă: „Evident că suntem afectaţi, chiar foarte afectaţi. A scăzut practic economia, putem să spunem că are o contracţie deja între 30 şi 40%”. Declarația se bătea însă cap în cap cu o alta, făcută de colegul său de Guvern Florin Cîțu. Potrivit acestuia, pandemia ar fi chiar o șansă pentru țara noastră, având în vedere măsurile eficiente adoptate de Executiv. „Putem fi prima economie din Europa după această perioadă”, afirma Cîțu.

Un draft de proiect care prevedea restricții de circulație pentru mai multe categorii de persoane a fost catalogat ca „fake” și înfierat corespunzător. Ulterior, textul a fost adoptat…