Stuf romanesc in Germania

Societatile care au concesionat zonele stuficole din Delta Dunarii traiesc din export. Numai anul acesta peste 6.000 de tone de stuf vor lua drumul strainatatii.

click pe imagine pentru a accesa fotoreportajul

DE SEZON. Recoltatul stufului se face numai iarna cand Dunarea este inghetata

In aceasta iarna s-a recoltat o cantitate totala de 6.276 de tone de stuf in zonele in care s-a concesionat dreptul de valorificare a resursei stuficole, potrivit Administratiei Revervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD). In Delta Dunarii sunt 12 zone stuficole, dar dintre acestea numai 7 sunt concesionate, respectiv societatile SC Stuf Delta Production SRL, SC Piscicola Tour SRL si SC Runteam SRL. Prima dintre ele este o societate care are capital integral privat german si detine 5 zone concesionate inca din anul 2002.

EXPORT 98%. In ceea ce priveste societatea pe care o administreaza, respectiv SC Stuf Delta Production SRL, Octavian Popa spune ca recolteaza aproximativ 10.000 de tone de stuf intr-un an bun, iar 98% din productie merge la export, in special in Europa, respectiv in Germania, Danemarca, Olanda. Strainii folosesc stuful la acoperisuri in special, dar si ca medicatie, ceaiuri pentru tratarea bolilor hepatice si a diabetului. Exista zvonuri, conform carora unii ar folosi stuful pentru realizarea unor pastile care au un efect asemanator Viagrei. De asemenea, Octavian Popa spune ca exista proiecte pentru reluarea unei mai vechi utilizari, si anume realizarea hartiei din stuf.

SALARIATII. Angajati cu carte de munca nu are decat vreo 200, iar ceilalti sunt muncitori sezonieri si zileri din satele din imprejurimi, unde oricum nu se gaseste nimic altceva mai bun de munca. Oamenii din Mihai Viteazul, Sinoe, Istria se deplaseaza in fiecare dimineata cu tractorul, in remorca, pana la balta. Asta numai cand vremea permite, caci stuful nu poate fi recoltat decat atunci cand apa e ingheata, in rest deplasarea fiind ingreunata. Localnicii primesc cam 6.000 - 7.000 de lei pentru un maldar de stuf strans, dupa cum spun ei, si 9.000 de lei conform angajatorului. Diferenta e ca sefii se refera la un maldar perfect, ceea ce nu se intampla chiar de fiecare data la strangere, din cauza conditiilor de lucru. Pentru a ajunge in balta, angajatii sunt dusi cu tractoare modificate, cu roti speciale, care trec usor prin apa si nu taseaza stuful. Mai departe se descurca, avand cumparate de la societate cizme (150.000 de lei ), ciulci (aparatore pentru apa pana deasupra genunchiului), cu 350.000 de lei si tarpan (unealta cu care taie stuful). Daca in cazul ciulcilor acestia tin cel putin pana la finele sezonului de recoltare, cizmele trebuie schimbate cam la doua saptamani - si asta daca sunt purtate cu grija - din cauza ca se taie foarte repede in stuf.

BANII. De castigat nu iau prea multi bani pe luna, cam la 2.500.000 de lei sau cel mult 3.000.000 de lei de om. Dar nu asta este cea mai mare problema, ci faptul ca dupa mai multi ani de munca in balta incep sa apara problemele de sanatate, din cauza ca apa trece si de cizme si de ciulci. Localnicii se "impacheteaza" bine inainte de a merge la munca. Peste sosetele care nu tin de nimic isi pun pungi, peste acestea saci mari de plastic si abia apoi ciulcii. Chiar si asa, dupa primele ore de recoltat, picioarele oamenilor sunt deja "murate".

CALITATEA. Nemtii, principalii cumparatori, nu iau orice. Maldarele de 1,60 - 2 metri sunt bune pentru acoperisuri, iar cele unde paiele au peste 3 metri si sunt mai groase sunt folosite mai ales la rogojini. Oamenii care locuiesc in satele din Delta Dunarii au dreptul, conform legii, sa recolteze gratuit doua tone de stuf si papura pe an. "Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodaresti, populatia care are domiciliul stabil in perimetrul Rezervatiei poate recolta gratuit o cantitate totala de doua tone de stuf si papura de familie pe an, in zone anume stabilite de ARBDD, in baza permisului eliberat de Administratia Deltei Dunarii". Cei care doresc sa recolteze mai mult stuf trebuie sa achite o taxa de 26.100 lei pentru o tona de stuf.

CONCESIONAREA

Stuful din Delta Dunarii nu este recoltat in totalitate. Asta, si din cauza faptului ca in multe zone de stufarisuri accesul la resursa este foarte greoi, ceea ce face ca productia de stuf recoltabil sa se micsoreze la circa 70.000 de tone anual. De asemenea, exista zone in care stuful nu a fost exploatat de mai multi ani, acesta devenind un amestec de diverse generatii cu tendinte de degradare. De aceea, pentru refacerea capacitatii productive si a calitatii stufariilor sunt necesare lucrari de igienizare si de recoltare integrala a zonelor cu generatii de stuf vechi. Concesionarea zonelor de stuf din Delta a fost de ajutor in acest sens, permitand o valorificare intensiva si mai bine coordonata a resurselor existente. Un alt avantaj luat in seama este cresterea numarului de locuri de munca, care a dus la scaderea somajului in randul populatiei din zona.