Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Suprataxarea anumitor segmente din sistemul energetic crează mari dificultăţi companiilor din domeniu în condiţiile în care ele activează pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială şi mai integrată la nivel European. Potrivit unui document al Ministerului Energiei privind analiza calitativa din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a Romaniei o astfel de reglementare excesivă este impunerea unei taxe volumetrice pe apa uzinată pentru producătorii de energie. Şi Consiliul Concurenţei consideră că aplicarea acestei taxe a distorsionat piaţa de energie.
Consiliul Concurenţei a realizat la rândul său o analiză privind preţul apei uzinate, iar una dintre concluziile sale este că marii producătorii de energie (Hidroelectrica, complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, Nuclearelectrica), dar şi microhidrocentralele au avut de suferit după ce taxa pentru apa uzinată a fost majorată arbitrar de patru ori la sfârşitul anului 2010, fără o negociere prealabilă între regia Administraţia Naţională Apele Române, cea care încasează taxa, şi cei care erau puşi să o plătească. Majorarea acesteia a avut fost motivată strict de nevoile financiare ale celor de la Apele Române. La nivelul anului 2015 regia a încasat din această taxa peste 600 de milioane de lei, dintr-un total al încasărilor de circa un miliard de lei.
Cea mai mare parte din această sumă a fost plătită de compania Hidroelectrica, aproape 338 de milioane de lei, după ce în 2014 plătise circa 380 de milioane de lei.
Majorată de patru ori peste noapte
Taxa pe apa uzinată a fost instituită în anul 2000 şi era reglementată la o valoare de 1% din costul producţiei de energie a hidrocentralelor raportat la volumul de apa tranzitată prin acestea. Situaţia s-a schimbat radical la sfârşitul anului 2010 când, în baza unei hotărâri de guvern (HG 1202/2010), preţului apei uzinate în hidrocentrale a crescut de la 0,26 lei/1.000mc la 1,1 lei/1.000mc, ceea ce a însemnat o creştere cu 423%. Odată cu finalizarea raportului şi prezentarea concluziilor de către Consiliul Concurenţei, instituţia ar putea să facă o serie de recomandări, inclusiv renegocierea unui nou preţ al apei uzinate între companiile energetice şi Apele Române. Evident, această taxă se regăseşte în facua la energie electrică a consumatorului final.
CE Oltenia plăteşte ce nu consumă
Complexul Energetic Oltenia are şi el de suferit din cauza acestei taxe, el fiind obligat să plătească taxa pe apă pentru toate cele patru termocentralele ale sale aflate pe cursul râului Jiu. ”Consumăm cam 5% din apa folosită la răcire, iar când o trimitem înapoi în Jiu ea este tratată şi mult mai curată”, ne-a declarat Dumitru Pârvulescu, liderul Federația Națională Mine Energie. Conform legislaţiei, la nivelul CE Oltenia există mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate şi evacuate, dar nu se face diferenţa între cantităţile măsurate pentru a se plăti doar apa consumată, ceea ce aduce mult mai mulţi bani în conturile celor de la Apele Române. Anul trecut Ce Oltenia a platit pentru taxa pe apă circa 25 de milioane de lei, la care s-au mai adăugat 2,5 milioane de lei taxa pentru apa introdusă în Jiu.
Citește pe Antena3.ro
Din cariere noi scoatem cu pompele apă curată pe care o deversăm în Jiu. De exemplu de la o carieră mai mare vărsăm în râu circa 10 milioane de metri cubi anual. Pentru că dăm această apă curată în Jiu, am plătit anul trecut Apelor Române 2,5 milioane de lei. O aberaţie, Dumitru Pârvulescu , Federația Națională Mine Energie
Ce fac Apele Române cu banii
Veniturile ANAR pe anul în curs este stabilit la circa un miliard de lei, ele provenind din taxele percepute, din prestări de servicii, subvenţii de la bugetul de stat, sume primite de la uniunea Europeană etc. Cu aceşti bani, Apele Române trebuie să asigure menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, inclusiv infrastructura lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. Probabil că păstrând tradiţia anilor trecuţi, ANAR nu va reuşi nici în acest an să cheltuiască banii alocaţi pentru investiţii. De exemplu, în 2014 şi 2015 a înregistrat un excedent de 354 de milioane de lei.
