Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tezaurul românesc aflat la Moscova cântăreşte 92 de tone, din care 90% este sub formă de monedă de aur, iar restul în lingouri din aur fin. Valoarea sa, estimată astăzi, se ridică la 13 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 3 miliarde de euro, a declarat Cristian Păunescu, reprezentantul BNR. România avea în 1944 o rezervă de aur de 242 de tone, iar dacă la această cantitate mai adăugăm cele 92 de tone trimise la Moscova şi actualele 106 tone aflate astăzi în rezerva BNR, rezultă că astăzi am fi putut avea 440 de tone de aur. Valoarea ne-ar situa pe locul 13 în topul ţărilor deţinătoare de aur.
În ciuda eforturilor diplomatice pe care România le-a făcut între anii 1920 şi 1935, tezaurul nu a putut fi obţinut. Sovieticii au refuzat cu obstinaţie să discute acest subiect, iar revoluţia bolşevică a împiedicat obţinerea tezaurului. Însă în anul 1935, sovieticii au trimis câteva oseminte şi bunuri bisericeşti, iar în 1956 obiecte de cult şi de patrimoniu. Un pas important a fost făcut în 2003, când a fost semnată la Moscova o înţelegere între preşedinţii Iliescu şi Putin, prin care partea rusă a acceptat pentru prima dată să discute oficial depre tezaur pentru găsirea unei soluţii. Însă tot atunci s-a stabilit că orice discuţie în afara cadrului oficial va duce la căderea înţelegerii, a declarat Ioan Talpeş, şeful Administraţiei Prezidenţiale din 2003.
„Există persoane care încearcă să creeze o diversiune pentru a anula înţelegerea din 2003”, a mai spus Talpeş. În acest context, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a declarat că în perioada în care era ministru au venit la el, la minister, două persoane care i-au propus să recupereze tezaurul de la Moscova. „Sunt persoane care se dau mediatori, au venit la mine în 2007, mi-au arătat câteva monezi din tezaur şi m-au întrebat dacă România nu vrea să recupereze tezaurul”, a spus Cioroianu. El a mai adăugat că singura concluzie logică este că sunt oameni care vor să blocheze negocierile la nivel înalt. „Dacă o oficialitate a statului i-ar lua în seamă, atunci negocierile vor fi blocate.”
De-a lungul timpului, Nicolae Ceauşescu a încercat şi el, în 1965, imediat ce a fost înscăunat la conducerea Partidului Comunist Român, să ridice problema tezaurului la Moscova, la cel mai ridicat nivel. „Am studiat arhivele şi am văzut că Ceauşescu a ridicat problema tezaurului. V-am dat tezaurul în păstrare, ni-l daţi înapoi acum. Cam asta i-a spus Ceauşescu lui Brejnev”, a declarat profesorul Dinu C. Giurescu. La rândul său, Ştefan Andrei, fostul ministru de Externe între 1978 şi 1985, a recunoscut: „Am avut discuţii cu partea sovietică la diferite niveluri. La ordinul lui Ceauşescu s-a pregătit foarte bine argumentaţia, însă ruşii ştiau ce vrem şi au contracarat în diverse feluri”. Fostul ministru de Externe susţine că Ceauşescu nu a renunţat niciodată la tezaur.
Academicianul Dinu C. Giurescu a rememorat două momente la care a participat direct. „În 1956, ca tânăr muzeograf la Muzeul de artă al României, am fost în echipa care a preluat piesele din tezaurul de artă trimise la Moscova în anii primului război mondial, când eram aliaţi cu Rusia. Între ele se aflau Cloşca cu Pui de Aur, înscrisuri, broderii din Evul Mediu, obiecte de cult de mare valoare de patrimoniu”, a spus Giurescu. Acesta a mai precizat că în 1964 a primit sarcina de la Mircea Maliţa, atunci adjunct de ministru la Externe, să facă un documentar cu toate actele aflate în arhiva ministerului legate de tezaurul aflat la Moscova. „Aceste documente au stat la baza solicitării de restituire a tezaurului făcute de Nicolae Ceauşescu în 1965”, a mai adăugat Giurescu.
