Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atragem fonduri europene puţine, în sume aproape nesemnificative, dacă le raportăm la dimensiunile economice. În ultimii doi ani se constată chiar o scădere, iar estimările pentru 2019 rămân pesimiste. Totuşi, aceşti bani contribuie la creşterea PIB, iar specialiştii consideră că pot veni şi vremuri mai bune, cu condiţia elaborării unor proiecte viabile.
Fondurile europene atrase de România nu au depăşit în niciun an de la aderarea la UE, în 2007, nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta, chiar dacă luăm în calcul că în perioada 2014-2016 au intrat sume din două cadre financiare multianuale, 2007-2013 şi 2014-2020.
„Conform Balanței financiare nete, în perioada 2007-2018 România a beneficiat de fonduri europene structurale și de coeziune (FSC) în valoare de aproximativ 21,4 miliarde de euro (incluzând și sumele oferite sub forma avansurilor), dintre care 17,3 miliarde de euro sunt aferente CFM 2007-2013, iar 4,1 miliarde de euro aferente CFM 2014-2020”, se arată în Raportul anual pe 2018 publicat de Banca Naţională a României (BNR).
Start firav după aderare
În primii şase ani de participare la mecanismele Uniunii Europene, procentajele au fost mai mici, cu excepţia a două „vârfuri”, 2009 şi 2012, când ne-am apropiat de 1% din PIB, cotaţia s-a situat în jurul valorii de 0,5% din PIB. Începând cu 2013, România a atras, în fiecare an, fonduri europene de minimum 2% din PIB. Cifrele sunt mici, chiar dacă ţinem cont că în toţi aceşti ani (2007-2018), economia ţării a crescut, astfel că raportarea s-a făcut la un PIB din ce în ce mai mare (cu două excepţii, anii 2009 şi 2010).
Citește pe Antena3.ro
2019 se anunţă un nou an ratat
Analizând evoluţia PIB pe locuitor, ne arată că acesta a urcat substanţial de la aderare (1 ianuarie 2007) şi până azi. România a încheiat anul 2006 cu un PIB per capita de 5.600 euro, iar la finele lui 2018, a atins un nivel de 8.700 euro, cu peste 55% mai mare. Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), România va avea în 2019 un PIB de 1.031 miliarde de lei (circa 218 de miliarde de euro), iar tendinţa este una de creştere, estimările pentru 2022 indicând 1,27 miliarde de lei (aproape 270 de miliarde de euro, la cursul actual). Dacă previziunile sumbre ale analiştilor se vor adeveri, România s-ar putea alege anul acesta doar cu un procentaj de 1% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro). O sumă mult prea mică faţă de posibilităţile şi nevoile economiei noastre.
Impactul asupra creşterii PIB
Fondurile europene au impulsionat evoluţia economiei româneşti în perioada de după aderare, chiar dacă nu la un nivel pe care ni l-am fi dorit. Comisia Europeană concluzionează, într-un document din 2016, care analizează perioada 1994-2011, că Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) au avut un impact pozitiv asupra creșterii economice la nivelul regiunilor de dezvoltare. Fondul Monetar Internațional confirmă acest rezultat într-un studiu efectuat în 2017, pe un eșantion de țări din Europa Centrală, de Est și Sud-Est. Experţii consideră că aceste fonduri exercită anual o influenţă pozitivă de 1,3% asupra PIB-ului regional, însă menționează că în cazul regiunilor ale căror transferuri depășesc o anumită limită, efectele FSC asupra creșterii economice devin nesemnificative.
Cum vin banii
Intrările de fonduri europene cuprind sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). FEDR finanţează în principal infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii. FC ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe locuitor mai mic de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. FSE promovează ocuparea forței de muncă și a incluziunii sociale. FSC acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale
Istoria recentă ne arată că în 2017 şi 2018 a scăzut ponderea banilor atraşi şi, cel mai probabil, vom constata un fenomen similar şi pe durata anului în curs. Fondurile europene cresc PIB-ul, iar investiţiile făcute cu aceste resurse produc ulterior bani. Construcţia de infrastructură ajută la dezvoltarea economică şi atrag companii în zonele unde se realizează. Nu aştept creşteri la absorbţia de fonduri europene pe termen scurt, pentru că acestea vin ca urmare a unor proiecte. Pentru 2020 deja trebuia pornit procesul, dar acest lucru nu se întâmplă. Pe termen lung, e posibil ca lucrurile să se îmbunătăţească, dar avem nevoie de o politică şi un program bine puse la punct
Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţia profesioniştilor în investiţii CFA România.
