x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani

0
Autor: Valentin Gros 18 Iul 2019 - 10:48
UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani MarianVejcik/Getty Images/iStockphoto Euro coins. Euro currency. European flag and euro money
Vezi galeria foto


Atragem fonduri europene puţine, în sume aproape nesemnificative, dacă le raportăm la dimensiunile economice. În ultimii doi ani se constată chiar o scădere, iar estimările pentru 2019 rămân pesimiste. Totuşi, aceşti bani contribuie la creşterea PIB, iar specialiştii consideră că pot veni şi vremuri mai bune, cu condiţia elaborării unor proiecte viabile.

 

Fondurile europene atrase de România nu au depăşit în niciun an de la aderarea la UE, în 2007, nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta, chiar dacă luăm în calcul că în perioada 2014-2016 au intrat sume din două cadre financiare multianuale, 2007-2013 şi 2014-2020.

„Conform Balanței financiare nete, în perioada 2007-2018 România a beneficiat de fonduri europene structurale și de coeziune (FSC) în valoare de aproximativ 21,4 miliarde de euro (incluzând și sumele oferite sub forma avansurilor), dintre care 17,3 miliarde de euro sunt aferente CFM  2007-2013, iar 4,1 miliarde de euro aferente CFM 2014-2020”, se arată în Raportul anual pe 2018 publicat de Banca Naţională a României (BNR).

 

Start firav după aderare

În primii şase ani de participare la mecanismele Uniunii Europene, procentajele au fost mai mici, cu excepţia a două „vârfuri”, 2009 şi 2012, când ne-am apropiat de 1% din PIB, cotaţia s-a situat în jurul valorii de 0,5% din PIB. Începând cu 2013, România a atras, în fiecare an, fonduri europene de minimum 2% din PIB. Cifrele sunt mici, chiar dacă ţinem cont că în toţi aceşti ani (2007-2018), economia ţării a crescut, astfel că raportarea s-a făcut la un PIB din ce în ce mai mare (cu două excepţii, anii 2009 şi 2010).

 

2019 se anunţă un nou an ratat

Analizând evoluţia PIB pe locuitor, ne arată că acesta a urcat substanţial de la aderare (1 ianuarie 2007) şi până azi. România a încheiat anul 2006 cu un PIB per capita de 5.600 euro, iar la finele lui 2018, a atins un nivel de 8.700 euro, cu peste 55% mai mare. Conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), România va avea în 2019 un PIB de 1.031 miliarde de lei (circa 218 de miliarde de euro), iar tendinţa este una de creştere, estimările pentru 2022 indicând 1,27 miliarde de lei (aproape 270 de miliarde de euro, la cursul actual). Dacă previziunile sumbre ale analiştilor se vor adeveri, România s-ar putea alege anul acesta doar cu un procentaj de 1% din PIB, adică aproximativ 10 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro). O sumă mult prea mică faţă de posibilităţile şi nevoile economiei noastre.

 

Impactul asupra creşterii PIB

Fondurile europene au impulsionat evoluţia economiei româneşti în perioada de după aderare, chiar dacă nu la un nivel pe care ni l-am fi dorit. Comisia Europeană concluzionează, într-un document din 2016, care analizează perioada 1994-2011, că Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) au avut un impact pozitiv asupra creșterii economice la nivelul regiunilor de dezvoltare. Fondul Monetar Internațional confirmă acest rezultat într-un studiu efectuat în 2017, pe un eșantion de țări din Europa Centrală, de Est și Sud-Est. Experţii consideră că aceste fonduri exercită anual o influenţă pozitivă de 1,3% asupra PIB-ului regional, însă menționează că în cazul regiunilor ale căror transferuri depășesc o anumită limită, efectele FSC asupra creșterii economice devin nesemnificative.

 

Cum vin banii

Intrările de fonduri europene cuprind sume provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). FEDR finanţează în principal infrastructura, investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii. FC ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe locuitor mai mic de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. FSE promovează ocuparea forței de muncă și a incluziunii sociale. FSC acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale

 

Istoria recentă ne arată că în 2017 şi 2018 a scăzut ponderea banilor atraşi şi, cel mai probabil, vom constata un fenomen similar şi pe durata anului în curs. Fondurile europene cresc PIB-ul, iar investiţiile făcute cu aceste resurse produc ulterior bani. Construcţia de infrastructură ajută la dezvoltarea economică şi atrag companii în zonele unde se realizează. Nu aştept creşteri la absorbţia de fonduri europene pe termen scurt, pentru că acestea vin ca urmare a unor proiecte. Pentru 2020 deja trebuia pornit procesul, dar acest lucru nu se întâmplă. Pe termen lung, e posibil ca lucrurile să se îmbunătăţească, dar avem nevoie de o politică şi un program bine puse la punct

Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţia profesioniştilor în investiţii CFA România.

 

 

Citeşte mai multe despre:   fondurile europene

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz
Dorești să închiriezi un microbuz sau un autocar? Ai în față un eveniment interesant. Și tu, ca persoană modernă practică, încerci să faci șederea unui număr mare de invitați la sărbătoare...

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei
Criza economică generată de pandemie a dus la pierderi de venituri și creșterea sărăciei, ceea ce va afecta revenirea financiară, potrivit Raportului de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare al...

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020
Cele mai mari scumpiri au fost la cartofi, carburanți şi serviciile de transport aerian, în luna decembrie 2020, faţă de perioada precedentă. În schimb, au scăzut prețurile la energia termică,...

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi
Beneficiarii de granturi pot folosi sumele de bani pentru acoperirea mai multor cheltuieli. Astfel, pot fi achitate impozite și taxe către bugetul de stat, inclusiv contribuțiile salariale, precum CAS și...

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020
Cartofii, combustibilii și serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, față de luna noiembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Pe de altă parte, sc

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online
Criza sanitară și economică generată de pandemie a dus inițial la închiderea tuturor spațiilor comerciale considerate neesențiale și ulterior la recomandarea de a evita spațiile aglomerate, precum...

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%
Inflația a fost de 2,1% pe an în luna decembrie 2020, dar mâncarea s-a scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar produsele nealimentare cu 1,01%, transmite Institutul Naţional de...

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest
Un furtun de tip industrial este mai mult decât un furtun tipic. Astfel de furtunuri reprezintă inima unei operațiuni, funcționând ca niște căi de comunicare în mai mult domenii majore din ziua de astăzi....

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat
Apelarea la un detectiv particular poate părea un lucru extraordinar pentru mulți dintre noi. Un termen pe care până nu demult l-am auzit folosit doar în filmele americane de acțiune devine astăzi din ce în ce ma...

Tendința de a trata toți angajații la fel

Tendința de a trata toți angajații la fel
Galerie Foto Noua viziune din domeniul Resurselor Umane redefinește „talentele”, dar și performanța, meritele și leadershipul. În ultimele decenii s-a vorbit foarte mult despre sistemul de „gestionare a talentelor”, pe...

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă
Legea energiei se va modifica în această săptămână, iar furnizorii mari vor trimite cele mai bune oferte concurențiale clienților, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu (foto), la un post TV, în...

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România
Sistemul energetic românesc este unul dintre cele mai poluante, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene acesta se decarbonizează rapid. Dacă în Germania, ţara cea mai industrializată din UE, emisiile...

ASF cheamă Parchetul în anchetă

ASF cheamă Parchetul în anchetă
Există indicii și suspiciuni cu privire la practici incorecte în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar acest lucru va declanşa o anchetă din partea Parchetului. Potrivit lui Daniel Apostol, ...
Serviciul de email marketing furnizat de