Un miliard de € din aer

România poate face anual rost de aproape un miliard de euro din vânzarea emisiilor de carbon, bani care pot fi investiţi în modernizarea sectorului energetic, se arată într-un raport al Băncii Mondiale realizat în luna ianuarie pentru Guvernul României, potrivit unei  surse din cadrul ministerului Economiei.

Miliardul de euro poate sosi anual în România din faptul că ţara noastră produce bioxid de carbon cu 40% sub cotele impuse de protocolul de la Kyoto, în care anul de referinţă pentru ţara noastră este 1989, când în atmosferă se aruncau aproximativ 250 de milioane de tone de bioxid de carbon. Banii nu pot fi investiţi decât în energie, inclusiv în reabilitarea termică a clădirilor, potrivit sursei citate. Cifra a fost confirmată de reprezentanţii Băncii Mondiale de la Washington într-o discuţie cu Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Ca­mera Deputaţilor. În luna decembrie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că Uniunea Europeană (UE) va recunoaşte României efortul făcut între 1990 şi 2005 pentru reducerea emisiilor. UE vrea să reducă emisiile de bioxid de carbon cu 20% până în 2020, ceea ce înseamnă că ţara noastră a obţinut un surplus.

FĂRĂ BANI DE LA BUGET
Banii sunt taman buni pentru investi­ţii, mai ales în momentele actuale de cri­ză şi în contextul în care Guvernul anun­ţă că investiţiile în infrastructură sunt principalul mijloc de a luptă anticriză al României. Pentru reabilitarea termică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locu­in­ţei a alocat pentru acest an 160 de mili­oane de lei de la buget pentru 22.000 de apartamente, însă mai vrea să împrumu­te alte 300 de milioane de lei ceea ce ar duce, în viziunea ministrului Vasile Blaga la reabilitarea a 60.000 de apartamente. În schimb, necesarul pentru anveloparea tuturor celor 83.800 de blocuri ce conţin circa 3 milioane de apartamente, este imens: 11 miliarde de euro.

INVESTIŢII LA TERMOCENTRALE
Valoarea acestui miliard de euro pe care România îl poate obţine foarte uşor este cu atât mai mare cu cât autorităţile ţării noastre n-au reuşit să obţină până acum nici un sfanţ din afacere. "Am avut o discuţie cu premierul Emil Boc pe tema emisiilor. România nu a valorificat nici un Euro din acest potenţial", preciza acum o lună Adriean Videanu, ministrul Economiei. El a pus deja ochii pe aceşti bani, susţinând la acea dată că investiţiile în sectorul energetic ar putea fi susţinute de fondurile obţinute din comercializa­rea drepturilor de emisii. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât România trebuie să închidă 41 de centrale pe cărbune până în 2015, respectiv 22% din capacitatea totală de producţie pentru a respecta normele privind poluarea, potrivit Comisiei Euro­pene. Ţara noastră ar putea pierde, astfel termocentrale totalizând 4.000 de MW instalaţi. "Sistemul energetic suferă din cauza lipsei de investiţii din ultimii ani. Dacă nu se ia o măsură rapidă, vom pier­de centrale importante", a precizat Videa­nu,  amintind că în doi ani s-ar putea închide cele din Valea Jiului, respectiv Mintia şi Paroşeni, ambele pe huilă.

CEASUL TICĂIE
"În pericol se află şi termocentralele Borzeşti, Brăila, Doiceşti, Galaţi şi majoritatea centralelor electrotermice (CET) din marile oraşe", ne-a precizat şi Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român Pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Ener­gie (IRE). "Numai sectoarele termo şi nu­clear au nevoie de investiţii de circa 6 mi­liarde de euro iar dacă adăugăm şi nevoi­le din domeniul hidro, al energiilor rege­nerabilelor şi al infrastructurii de transport, am putea spune, grosso modo că necesarul este de 7-8 miliarde de euro", a mai spus Constantinescu. El a mai spus că soluţia finanţării din banii ce se vor obţi­ne pe certificate este numai temporară, pentru că în 5-6 ani capacitatea industrială a ţării va creşte, iar certificatele vor fi consumate de aceasta. Constantinescu avertizează că pe termen lung nu e o politică înţeleaptă şi că statul trebuie să creeze o politică energetică astfel încât să mobilizeze privaţii să facă investiţii.