Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) a fost înfiinţată în 2017 şi de atunci funcţionează în gol, dar asta nu-i împiedică pe şefii săi, numiţi politic, să împartă un buget impresionant. Circa 20 de oameni au de tocat anul acesta peste opt milioane de lei numai pentru salarii, chiar dacă ACROPO nu prestează, practic, nimic. Conducerea autorităţii este numită direct de primul ministru, iar şefii sunt schimbaţi o dată la câteva luni, în funcţie de cum primează interesele politice de moment. Pe de altă parte, este interesant de remarcat faptul că managementul ACROPO a fost acaparat de reprezentanţii Dafora şi Grup Servicii Petroliere, două companii cu interese majore în zona de foraj petrolier. Cu alte cuvinte, virtuale partenere de afaceri cu cei care vor exploata zăcămintele din Marea Neagră, adică tocmai cu operatorii pe care ACROPO va trebui să-i verifice.
ACROPO are prin legea de înfiinţare o schemă de personal alcătuită din 54 de persoane, dar la această dată numără puţin peste 20 de angajaţi. Autoritatea organizează în continuare concursuri pentru noi angajaţi cu funcţii de conducere şi de execuţie, dar între timp îşi schimbă şefii odată la câteva luni, chiar dacă aceştia ar trebui să aibă mandate de cinci ani. Numirile sunt făcute pe criterii politice, deşi ACROPO are un rol fundamental în supravegherea celor mai mari afaceri derulate vreodată în România, adică explorarea şi exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
10 milioane de lei este bugetul pe 2018 al ACROPO, bani cheltuiţi chiar dacă autoritatea nu desfăşoară nicio activitate
Până să-şi intre în pâine şi să arate de ce sunt în stare, angajaţii ACROPO au treburi mult mai importante de făcut. Cum ar fi să toace până la sfârşitul anului un fond de salarii uriaş, de 8.282.000 lei, bani asiguraţi de la bugetul de stat. Adică vreo 400.000 de lei pe an sau peste 33.000 de lei pe lună în medie pentru fiecare angajat ACROPO. În plus, autoritatea mai are la îndemână 1.718.000 lei pentru achiziţia de bunuri şi servicii.
Alba-neagra cu şefia ACROPO
ACROPO este condusă de un Consiliu de Administrare (CA) din care fac parte Constantin Gheorghe (preşedinte), Marin Popescu, Manuela Petronela Stan Olteanu, Cristian Florin Gheorghe şi Roxana Petrescu. Un loc este încă vacant, la fel cum se întâmplă şi cu un al doilea post de vicepreşedinte al autorităţii, celălalt fiind ocupat de Vasile Guşatu. Constantin Gheorghe este la al doilea mandat de preşedinte ACROPO. Numit prima dată în aprilie 2017 de fostul premier Mihai Tudose, Gheorghe a fost revocat în noiembrie 2017 de actualul premier, care l-a numit în locul său pe Iulian Offenberg (şef al Autorităţii Naţionale pentru resurse Minerale, consilier al fostului ministru ALDE Andrei Gerea). În martie 2018, Offenberg este şi el revocat, pentru a face loc la şefia ACROPO lui Iulian Clişeru (soţul Speranţei Clişeru, prefectul Capitalei). O lună mai târziu, şi Clişeru este înlăturat de la preşedinţia autorităţii, pentru a face loc din nou lui Constantin Gheorghe, repus în funcţie de premierul Viorica Dăncilă. Între timp, Iulian Clişeru este eliberat, la cerere, şi din funcţia de vicepreşedinte ACROPO.
Implicaţii politice fără echivoc
Citește pe Antena3.ro
Implicaţiile politice sunt cvasitotale la nivelul conducerii ACROPO. Marin Popescu vine de la Secretariatul General al Guvernului, este un apropiat al fostului secretar general Ion Moraru şi adus în politica mare de Adrian Năstase, care l-a numit în 2003 şef al Autorităţii Naţionale de Control, cu rang de secretar de stat. Cristian Florin Gheorghe este director în Ministerul Energiei, portofoliu deţinut de ALDE, iar Manuela Petronela Stan Olteanu a fost consiliera miniştrilor ALDE Andrei Gerea, Toma Petcu şi Anton Anton. Excepţie face Roxana Petrescu, director în Ministerul Finanţelor Publice. La rândul său, vicepreşedintele ACROPO Vasile Guşatu este fost chestor în Poliţia de Frontieră, avansat în posturi guvernamentale după ce a ieşit la pensie direct în rândurile ALDE.
Reconversie profesională sau şmecherie românească?
Iar când interesul politic tace, vorbeşte cel al afacerilor. Preşedintele Constantin Gheorghe este un apropiat al milionarului Gabriel Comănescu, al cărui angajat a fost, la Grup Servicii Petroliere (GSP), timp de 11 ani, până a fost numit direct şef al ACROPO. Decizie extrem de interesantă, din moment ce Comănescu are interese serioase în Marea Neagră, unde are două perimetre concesonate, în care compania sa GSP operează mai multe platforme petroliere de forja marin. Adică tocmai activitatea monitorizată de ACROPO.
Potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, „scopul ACROPO îl reprezintă promovarea unei activităţi sigure, competitive şi durabile din punct de vedere al siguranţei operaţiunilor petroliere offshore la Marea Neagră şi unei deschideri efective către Uniunea Europeană”.
De asemenea, în eşalonul secund de conducere al autorităţii au fost cooptaţi Dan Lucian Popovici şi Valeria Cucuvianu, ambii provenind de la Dafora SA, firmă deţinută de Gheorghe Călburean, fost director general al Romgaz. Întâmplător sau nu, şi Dafora execută servicii de foraj pentru petrol şi gaze naturale, contractând majoritatea lucrărilor de acest gen derulate de companiile străine prezente în România. Servicii de care vor avea nevoie, într-un fel sau altul, şi viitorii operatori din Marea Neagră, cărora le va veni greu de tot să refuze vreo ofertă de acest gen strecurată din partea unui şef al ACROPO, adică autoritatea care îi verifică activitatea.
