Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia fara precedent a Standard & Poor’s de a reduce ratingul de top al SUA cu o treapta a adus cel mai fierbinte week-end financiar care ar putea prefigura al doilea val al crizei mondiale. Ce nu au reusit prabusirea Lehman Brothers si valul de pierderi financiare provocat de aceasta au reusit politicienii americani. S&P a penalizat America in urma disensiunilor dintre politicieni privind majorarea plafonului de indatorare al tarii care erau cat pe ce sa aduca cea mai puternica economie a planetei in incapacitatea de a plati pensiile si salariile unor bugetari. Administratia Obama acuza S&P ca a facut o greseala matematica semnificativa, supraevaluand datoria federala cu circa 2.000 miliarde de dolari. Decizia S&P este cu atat mai surprinzatoare cu cat celelalte doua mari agentii de rating, Moody’s si Fitch, au decis sa nu reduca ratingul Guvernului american.
Exista voci care contesta autoritatea agentiilor de rating de a emite judecati asupra politicilor fiscale ale statelor, dupa ce in 2008 au dat calificative pozitive produselor subprime care au generat criza mondiala. Economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, spune ca "S&P pur si simplu inventeaza probleme. Este strigator la cer ce au facut, nu pentru ca America este OK, ci pentru ca nu au nici o autoritate sa emita astfel de judecati".
Decizia S&P vine intr-un moment cat se poate de prost pentru UE, care se confrunta cu criza datoriilor din Italia si Spania. Bursele lumii au pierdut saptamana trecuta 2.500 miliarde de dolari din capitalizare, echi-valent cu PIB-ul Frantei, din cauza temerilor ca Italia si Spania sunt ingitite de criza datoriilor, iar economia mondiala se indreapta spre recesiune. Portofoliul de actiuni al miliardarului mexican Carlos Slim, cel mai bogat om din lume, a scazut cu opt miliarde de dolari in aceasta saptamana, la 63 miliarde de dolari. Miliardarul indian Lakshmi Mittal, proprietarul Sidex Galati, a pierdut si el 2,16 miliarde de lire sterline, in timp ce averea lui Ivan Glasenberg, care detine Glencore International, a scazut cu doar 788 milioane de lire.
Toata lumea este in alerta maxima. Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a lasat sa se inteleaga ca institutia va incepe azi sa cumpere obligatiuni de stat italiene pentru a combate criza datoriilor din acest stat. Oficialii G20 au participat ieri la o videoconferinta, iar o conferinta de urgenta a G7 (grupul celor mai puternice economii ale lumii) este programata azi, inainte de deschiderea burselor din Asia.
Intrebarea la care toti asteapta raspuns este care moneda se va prabusi mai tare: dolarul sau euro? In lipsa sigurantei celor doua valute forte, investitorii se refugiaza in aur, yenul japonez si francul elvetian. Pe termen scurt, problemele SUA par sa nu atinga Romania in mod direct. Cei mai loviti sunt romanii care au contractat credite in franci elvetieni, ale caror rate s-au dublat fata de anul 2008. Daca America va intra insa in recesiune, iar Italia nu va gasi resurse sa isi finanteze datoriile, situatia se va schimba si pentru noi. "Daca vine o a doua recesiune in SUA, vom vedea si noi in Romania o noua recesiune", considera Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.
Cititi si:
● Cat de vulnerabila este Romania la noua criza economica
● Investitorii se tem ca dupa marea recesiune 1 ar putea urma marea recesiune 2
Scaderea ratingului SUA si temerile privind criza datoriilor din Italia si Spania inflameaza pietele financiare
De la "AAA", agentia de rating Standard & Poor’s a scazut, vineri, nota Statelor Unite ale Americii la "AA+". Premiera in istoria celei mai puternice tari de pe planeta. Specialistii au explicat faptul ca nota proasta primita de SUA s-ar fi datorat unor motive politice, in speta, incapacitatii alesilor americani de a gasi o solutie pentru reglementarea chestiunilor bugetare. Cu alte cuvinte, politicul a scuturat zdravan buzunarul, si asa plin de datorii, al SUA.
"Riscurile politice au o pondere mai importanta decat partea bugetara in aceasta ecuatie", a precizat directorul de rating al tarilor, din cadrul Standard and Poor’s, David Beers, citat de AFP. "Exista riscul ca in toate aceste discutii accentul sa fie pus prea mult pe aspectul bugetar. Evident, aspectul bugetar este un pilon important al analizei noastre, dar nu este decat unul din cei cinci piloni (...)", ceilalti patru fiind configuratia politica, soliditatea economica si perspectivele de crestere, pozitia acestei economii fata de restul lumii si politica monetara, a afirmat, la randul sau, presedintele comitetului de rating al tarilor de la Standard and Poor’s, John Chambers. El a mai spus ca Guvernul american nu are aceeasi capacitate de anticipare ca statele notate cu AAA pentru a gasi solutii pe termen lung care sa aseze finantele sale publice pe un soclu solid". Chambers s-a referit la acordul incheiat saptamana trecuta intre democrati si republicani, pe care el nu il vede transformandu-se intr-un "plan mai vast de reechilibrare", tocmai din cauza dezacordurilor inca existente intre cele doua tabere din Congres.
Replica SUA nu a intarziat sa apara prin intermediul Trezoreriei. Standard and Poor’s a comis o "eroare" prin scaderea notei acordate datoriei tarii, fapt ce pune la indoiala "integritatea" acesteia, a declarat John Bellows, secretarul-adjunct al Trezoreriei, responsabil cu politica economica. El a detaliat pe blogul Trezoreriei aceasta "eroare de 2.000 miliarde de dolari" din proiectiile deficitului bugetar pana in 2021, eroare pe care, de altfel, agentia de rating a recunoscut-o ulterior, dar sub alta forma. Potrivit unor surse guvernamentale, intr-o prima versiune a comunicatului, Standard and Poor’s a evocat mai intai proiectiile deficitului bugetar si ale datoriei publice, in timp ce versiunea finala a comunicatului incepe cu "riscurile politice" si trimite cifrele in cauza abia la sfarsit.
"Standard and Poor’s a recunoscut aceasta eroare", scrie Bellows, dar "nu a considerat ca o greseala de o asemenea amploare ar fi fost suficienta ca sa-si reconsidere decizia ori sa-si acorde o zi in plus pentru a reevalua cu atentie analiza".
"Data deoparte aceasta eroare, nu exista motiv justificat pentru a reduce nota atribuita datoriei Statelor Unite", este de parere Bellows.
Pietele financiare din intreaga lume au fost bulversate pana aproape de panica, din cauza "degradarii" SUA la "AA+". Temerile privind reintrarea celei mai mari economii a lumii in recesiune au generat scaderi masive pe bursele din intreaga lume in aceasta saptamana, provocand pierderi de 2.500 de miliarde de dolari in numai sase zile.
Actiunile de pe bursele din intreaga lume, masurate de indicele MSCI All-Country World, au inregistrat cea mai abrupta depreciere de la inceputul lunii octombrie 2008, la scurt timp dupa prabusirea Lehman Brothers, care a declansat criza economico-financiara. Analistii de la Goldman Sachs considera ca SUA au o sansa din trei sa reintre in recesiune, din cauza inrautatirii si a crizei din Europa, precum si din cauza nivelului ridicat al somajului.
Traderii avertizau vineri ca reducerea ratingului SUA ar putea schimba atitudinea investitorilor fata de risc. Astfel, yenul japonez si francul elvetian ar putea fi din nou preferate de catre piete ca refugii fata de crizele din SUA si zona euro, desi autoritatile din cele doua tari au luat recent masuri agresive de inversare a trendului ascendent al monedelor. Pe de alta parte, temerile ca criza datoriilor de stat din zona euro ar putea inghiti Spania si Italia sugereaza ca investitorii ar putea percepe inca dolarul drept un activ sigur, in pofida problemelor cu care se confrunta SUA.
Pana si miliardarii lumii si-au vazut risipindu-li-se miliarde intregi de dolari din averile lor, in cateva minute. Cel mai bogat om din lume, mexicanul Carlos Slims, a pierdut 8 miliarde de dolari in numai 5 zile, informeaza Bloomberg. Portofoliul sau de actiuni (in dolari americani) a scazut cu 11%, fiind evaluat la aproximativ 63 de miliarde de dolari. Dar Slim a pierdut si pe urma scaderii monedei mexicane, pesos, indicele bursier al acesteia scazand cu 7,4% (2,5% fata de dolar).
Bill Gates, fondatorul Microsoft si Warren Buffett, patronul Berkshire Hathaway Inc., aflati pe locurile 2 si, respectiv, 3 in topul miliardarilor au fost un pic mai norocosi decat Slim. Astfel, actiunile Microsoft au pierdut 6,3% saptamana trecuta, iar cele al BRK/A, 3,9%.
Si cel mai bogat om din Marea Britanie, magnatul otelului de origine indiana Lakshmi Mittal, a pierdut la bursa, in 6 zile, aproximativ 2,16 miliarde de lire sterline, actiunile Arcelor Mittal, din care el detine 40, 83%, scazand cu 18,7%.
Reuniuni de urgenta ale G20, G7 si BCE
Retrogradarea ratingului SUA s-a suprapus peste criza datoriilor suverane care macina zona euro. Ca nelinistea la nivel inalt este mare o dovedesc si seria de intalniri de urgenta. Oficiali ai ministerelor de Finante din statele Grupului celor 20 de mari economii ale lumii au participat duminica la o teleconferinta pentru a discuta criza datoriilor de stat din Europa si reducerea ratingului Statelor Unite. Desi nu au aparut declaratii oficiale, de la discutii a reiesit ca statele asiatice isi vor mentine detinerile de tilturi de Trezorerie SUA, iar guvernele europene si-au exprimat increderea in dolar si in cea mai mare economie a lumii. Rusia a aratat ca retrogradarea "poate fi ignorata", iar Franta s-a alaturat pozitiei guvernului de la Washington, punand sub semnul intrebarii calitatea analizei S&P.
La inchiderea editiei era programata o alta reuniune de urgenta de data aceasta a membrilor Consiliului Bancii Centrale Europene. Acestia trebuiau sa stabileasca un plan de masuri pentru Italia si Spania. BCE a anuntat la sfarsitul acestei saptamani ca este de acord sa cumpere obligatiuni italiene si spaniole, in schimbul unor masuri de reducere a deficitelor bugetare din aceste tari. Italia, tara cu cea mai mare datorie publica din Europa, a reintrat pe radarele de panica ale investitorilor, dupa ce nu a reusit sa vina cu un plan urgent de reducere a cheltuielilor. Costurile cerute de investitori pentru a credita Italia au atins saptamana aceasta pragul ingrijorator de 6%, iar capacitatea autoritatilor din peninsula de a atrage bani din mediul privat este serios pusa la indoiala.
Reuniunea a avut loc la solicitarea presedintelui Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, care a spus ca odata primit avizul din partea Consiliului Guvernator, BCE va incepe sa cumpere titluri italiene chiar de la deschiderea pietelor de luni.
Azi de dimineata, inainte de deschiderea burselor din Asia, este programata si o intalnire a G7 statelor cu cele mai mari economii ale lumii. Ministrii vor discuta masuri de prevenire a turbulentelor pe pietele financiare, in contextul problemelor din Statele Unite si Europa.
S&P, ironizata pentru greseli
Economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, sustine ca scaderea ratingului SUA creeaza o situatie "stranie". Analistul subliniaza ca scaderea notei vine de la o agentie care "nu numai ca nu si-a indeplinit menirea atunci cand a esuat sa previna criza", dar vine pe fondul unor calcule gresite, care includ o cheltuiala bugetara suplimentara de 2.000 de miliarde de dolari. "Tot ce am auzit despre motivatiile S&P sugereaza ca habar n-au despre politica fiscala americana. Riscul unei insolvente a SUA insa nu are decat tangential legatura cu ce se intampla pe termen mediu sau scurt. Atunci despre ce vorbeste S&P?". Krugman crede ca analistii S&P au luat in calcul indicatori pe termen scurt si au generat o proiectie pe termen lung, insa mecanismul este extrem de vag. "Pe scurt, S&P inventeaza probleme, si dupa ce s-a intamplat in ultimii ani nu au nici un drept sa o faca. Este strigator la cer ce au facut, nu pentru ca America este OK, ci pentru ca nu au nici o autoritate sa emita astfel de judecati", concluzioneaza el.
Francul elvetian a explodat
Francul elvetian, considerat moneda de refugiu de catre investitori, a dat mari batai de cap romanilor cu credite in moneda elvetiana. Valoarea creditelor pe care romanii le au in aceasta moneda se cifreaza la echivalentul a 2,3 miliarde de euro, din care 250 de milioane de euro sunt restante. Cine avea o rata de 800 de franci in 2008 platea 1.780 de lei, iar astazi pentru aceiasi 800 de franci achita 3.040 de lei. Situatia s-ar putea schimba pentru ca banca centrala a Elvetiei a anuntat ca va lua masuri sa stabilizeze moneda care ameninta dezvoltarea economiei.
