Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pasiunea Prințului Charles pentru Transilvania a readus la viață economia unor mici comunități din regiune. Vestea că însuși Prințul moştenitor al coroanei britanice deține mai multe proprietăți aici a făcut înconjurul lumii, astfel că azi, satele din inima Ardealului sunt vizitate de mii de turiști străini.
Mai mult, odată cu sosirea lor au început să se dezvolte mai multe afaceri rurale tradiționale. Chiar dacă nu le putem numi businessuri în toată regula, practicarea unor meșteșuguri precum tâmplăria, fierăria sau țesătoria asigură oamenilor din partea locului un venit în plus. Dar cum scurtele vizite ale Prințului de Wales nu erau de-ajuns ca toate acestea să fie puse pe picioare, ele s-au dezvoltat sub îndrumarea și supravegherea reprezentanților Fundației Mihai Eminescu Trust, patronată chiar de către aristocratul britanic.
Citeste si Reţeta succesului pentru români în Franţa? De 4 ori muncă
Caroline Fernolend, vicepreședinte al Mihai Eminescu Trust povesteşte că totul a pornit de la dorinţa de conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural din satele transilvănene, împreună cu membrii comunităților locale, prin revitalizarea meșteșugurilor tradiționale și încurajarea antreprenoriatului local. Paşii parcurşi, deloc puţini, au inclus şi organizarea unor cursuri de formare profesională pentru meseriile de zidar, tâmplar, dulgher, cărămidar, fierar și administrator de case de oaspeți. Iar cei care le-au absolvit lucrează atât pentru comunitatea din care fac parte, cât şi în cadrul altor proiecte pe care Fundația le implementează local. Au devenit „oameni de afaceri”, fiind ajutaţi să-şi deschidă o firmă sau o asociaţie familială sau să să devină persoană fizică autorizată. „Cărămidarii produc cărămizi și țigle pe care le vând Fundației, dar și altor persoane sau firme. Administratorii de case de oaspeți oferă servicii turistice care pun în valoare autenticitatea locului”, explică Caroline Fernolend.
Citeste si Cipru in stare de soc dupa acordul cu UE. Cozi uriase pentru retragerea depozitelor bancare
În ceea ce priveşte câștigul, aceasta diferă de la caz la caz. „Profitabilitatea depinde întrutotul de seriozitatea fiecărui întreprinzător în parte. Toate aceste activități implicăi investiții și eforturi considerabile, iar rezultatele sunt vizibile pe termen lung. Prin urmare, nu se poate face o evaluare a profitabilității, pentru că multe dintre proiectele antreprenorilor locali sunt încă la început. Beneficiul vizibil al celor care desfășoară aceste activități îl constituie faptul că pot avea un trai decent. Nu se poate vorbi însă de afaceri și câștiguri considerabile”, spune reprezentanta Mihai Eminescu Trust.
Citeste si Revolta angajaţilor concediaţi. BCR şi Hidroelectrica, date în judecată
Trasee pentru biciclişti
Ca să dezvolte zona și să ofere mai multe turiștilor care vin aici, Fundația Adept a amenajat un traseu pilot pentru bicicliști, iar în două sezoane a înregistrat 3.000 de vizitatori unici, care au parcurs itinerariul de opt kilometri, dintre Crit și Mesendorf. Cristian Gherghiceanu, reprezentant fundația Adept, spune că apariția traseului a încurajat foarte mult activitățile locale, pentru că bicicliștii s-au cazat aici și au cumpărat produse de la localnici. Tocmai de aceea există în plan extinderea traseului la 80 de kilometri, de la Viscri la Sighișoara, după ce fundația a obținut 250.000 de franci elvețieni, prin Fondul de cooperare romano-elvețian.
Citeste si Unii construiesc locuri de VIS. PRIVITI, aveti ce vedea !
Covoare țesute la război
Maria Nistor este unul dintre meșteșugarii sprijiniți de oamenii Prinţului. În casa ei din localitatea sibiană Mălâncrav, situată în apropierea conacului Apafi, ce aparține prințului Charles, lucrează covoare, fețe de masă și prosoape din bumbac și lână. Vizitatori are cu duiumul, mai ales vara, dar de vândut nu prea vinde. Îi calcă pragul turiști englezi, francezi, italieni și israelieni care „vin de la conac, trec prin sat și atunci se opresc și la mine”. Sunt în vacanță și vor mai mult ca doamna Maria să le arate și să le povestească despre meșteșugul țesătoriei.
Puțini sunt cei care scot bani din buzunar, iar atunci când o fac cumpără lucruri mici, pentru că, oricât ar fi de frumos covorul țesut la război, nu pot pleca cu el în avion . Poate ar cumpăra mai mult dacă acestea le-ar fi vândute mai aproape de casa. Maria Nistor povestește că în 2008 a participat la o expoziție de covoare organizată la Londra, iar acolo a reușit să vândă mai mult. Războiul a fost cel care i-a convins pe englezi, care nu credeau că țesăturile sunt făcute de mână.
Citeste si povestea celor 1001 de borcane de dulceață transilvăneană la Paris
Citește pe Antena3.ro
