x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Vorbe goale pentru seducerea electoratului. Partidele sunt darnice în promisiuni pe care nu le respectă niciodată

Vorbe goale pentru seducerea electoratului. Partidele sunt darnice în promisiuni pe care nu le respectă niciodată

de Cristian Anton    |    12 Dec 2016   •   11:30
Vorbe goale pentru seducerea electoratului. Partidele sunt darnice în promisiuni pe care nu le respectă niciodată
Sursa foto: DIANA OROS

În 27 de ani de democraţie în România, toate partidele au activat pe aceeaşi platformă politică, a formei fără fond. Indiferent de doctrina asumată prin statut, stânga şi dreapta au alternat sau au coabitat la putere legitimate de un alegător needucat, slab, coruptibil, plictisit, a cărui decizie politică s-a bazat pe glamour-ul promisiunii sau, în cel mai bun caz, pe charisma candidatului. Încurajaţi şi încurajând delăsarea electorului, liderii politici nu au vrut, niciodată, cu adevărat să construiască ceva durabil. S-au limitat doar la promisiuni, la fel de pline de emfază şi goale de conţinut de fiecare dată. De aceea, România se află, şi după mai bine de un sfert de secol de puterea a poporului, pe ultimele locuri în Europa la nivelul de trai, de educaţie, de speranţă.

În preajma alegerilor, partidele se întrec în promisiuni fanteziste. În 2008, de exemplu, PSD promitea un salariu minim de 1.000 lei pentru anul 2012, dar acesta nu a trecut de 750 lei. PDL, înglobaţi în prezent de PNL, erau şi mai darnici, promiţând un salariu minim de 1.400 lei. Tot în 2008, PNL anunţa 6% din PIB pentru educaţie şi investiţii în economie de 10 miliarde de euro. Poveşti de adormit alegătorii. Social democraţii, conduşi atunci de Mircea Geoană, promiteau 7,6% din PIB pentru educaţie şi ofereau o primă de instalare de 20.000 de euro tinerilor care lucrau în străinătate şi se hotărau să se întoarcă în ţară. Nu s-a pus vreodată problema respectării unei astfel de promisiuni.     

Doar protecţia socială a fost parţial onorată

În 2012, PSD şi PNL au ajuns la putere împreună, prin Uniunea Social Liberală (USL). Programul „România puternică”, asumat de cele două partide, avea 159 de proiecte. Doar 14 au fost realizate. Iar acestea se referă la protecţie socială şi asistenţă pentru persoanele vârstnice şi militari. Nimic legat de investiţii în educaţie, sănătate sau infrastructură.

PSD şi PNL promiteau în 2012 că 90% din locuitorii de la ţară vor avea canalizare şi toată România va fi electrificată. Evident, a fost doar o minciună electorală.

Aceleaşi partide, atunci aliate, acum adversare, îşi asumau 11 proiecte de infrastructură. A trecut un ciclu electoral, au venit alte alegeri şi nici unul din aceste proiecte nu a fost finalizat. USL dădea asigurări în 2012 că va recondiţiona şi dota toate ambulatoriile de specialitate din România. Nu doar că promisiunea nu a fost onorată, dar fiecare din noi ştim că sistemul este o mizerie, care omoară oameni cu zile. PSD şi PNL anunţau în 2012 descentralizarea administrativă, programarea bugetară multianuală, restructurarea sistemului de cercetare în agricultură, înfiinţarea unei firme în trei zile, programul Masa Caldă în şcoli, programe naţionale pentru înfiinţarea de microfabrici şi sprijinirea sectorului de legume-fructe şi multe altele. Nici o promisiune nu a fost respectată. 

Investiţii de sute de miliarde

În 2016, PSD şi PNL reiau promisiunile neonorate de la celelalte alegeri, doar că le îmbracă în cifre noi. Social-democraţii anunţă atragerea de fonduri europene de 92,3 miliarde de lei, plus investiţii de la buget de 44 miliarde de lei. PSD se dovedeşte consecvent şi promite un milion de locuri de muncă, aşa cum o făcuse şi în 2012, alături de PNL. Liberali care se dovedesc mai „zgârciţi” în 2016 şi anunţă crearea a doar 850.000 de locuri de muncă.

Ambele partide vor să înfiinţeze fonduri de investiţii, după cum promiteau şi în 2012, intenţionează să reducă taxele şi să dubleze salariile bugetarilor, în cazul PNL, în timp ce PSD se mulţumeşte cu o majorare cu 50%.

Foarte atenţi la pensionari, care asigură majoritatea electoratului, social-democraţii promit eliminarea contribuţiei de sănătate, dar şi a impozitului pe venit pentru pensiile până în 2.000 lei. În schimb, liberalii vor direct eliminarea impozitării pentru toate pensiile, inclusiv cele militare. Una peste alta, atât PSD, cât şi PNL propun scăderi de taxe și creșteri impresionante de salarii, fără nicio restructurare a cheltuielilor publice și fără nicio reformă administrativă care să compenseze impactul bugetar. 

 

Chibiţii de serviciu

Micile partide, care în general apar şi dispar peste noapte, „topite” în cele mari, nu au făcut decât să chibiţeze pe lângă, fără strategii şi principii clare. Cu speranţa că vor fi cooptate apoi într-o formă sau alta la guvernare, ca răsplată pentru serviciile lor electorale. 

Locurile de muncă, bomboane electorale

Una dintre cele mai tari promisiuni pe care le fac politicienii din patru în patru ani este creşterea numărului de locuri de muncă. Nici la aceste alegeri o astfel de bomboană electorală nu a fost uitată. PSD a promis că va crea 850.000 de noi locuri de muncă în patru ani. Mai circumspect, PNL nu s-a aventurat să lanseze vreo cifră. 

În urmă cu patru ani, USL le promitea românilor că va crea un milion de noi locuri de muncă în opt ani, deşi se prezenta în faţa alegătorilor şi le cerea votul pentru numai patru ani. Dacă ne uităm la datele de la Statistică observăm că cele patru guverne care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii patru ani au creat numai 264.900 de locuri de muncă, adică un sfert din ceea ce au promis. În anul 2012, în România erau 4,7772 milioane de salariaţi, iar astăzi numărul lor a ajuns la 5,0411, arată datele de la Statistică. E drept că Uniunea Social-Liberală, USL, s-a rupt în primăvara lui 2014 şi până în martie 2015 la guvernare a fost PSD , UNPL şi UDMR. Iar din 2015 a venit Cioloş cu guvernul tehnocrat. Însă, în ultimii patru ani mulţi români au plecat la muncă în străinătate în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite şi populaţia rezidentă a scăzut de la 20,1 milioane de români la 19,87 milioane.

264.900 de joburi au fost create în ultimii patru ani

Cele mai multe joburi au fost create în comerţ prin extinderea reţelelor de supermarketuri şi hipermarketuri

Realitatea a bătut promisiunile

În ultimii patru ani salariile au crescut mai mult decât ceea ce au promis politicienii români. Dacă ne întoarcem în anul 2012, la alegerile anterioare, rămânem surprinşi de faptul că se promitea creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei. În realitate însă au avut loc opt creşteri ale salariului minim şi astfel acesta a ajuns la 1.250 de lei. Concomitent şi câştigul salarial mediu brut a fost într-o permanentă urcare. Dacă în 2012, salariul mediu brut era de 2.063 de lei, astăzi este de 2.815 lei. În această campanie electorală politicienii s-au întrecut pe sine în promisiuni. PSD a propus creşterea salariului minim la 1.750 de lei şi a salariului mediu la 3.100 de lei. De cealată partea sa, PNL a promis alocaţii pentru copii de 200 de lei şi dublarea salariilor medicilor până la jumătatea anului viitor.

Salariile au crescut, în medie, cu 39% în ultimii patru ani

Cu numai trei metri de autostradă la fiecare kilometru pătrat de teritoriu suntem codaşii Europei, deşi în fiecare campanie electorală, construcţia de autostrăzi a fost unul din subiectele preferate ale politicienilor. La alegerile parlamentare din 2008 PDL se bătea cu pumnul în piept că guvernul său va face 836 de kilometri de autostradă. Patru ani mai târziu, la alegerile din 2012, PSD plusa la oferta neonorată a pedeliştilor şi promitea 1.000 de kilometri. După nouă ani de promisiuni s-au pus în funcţiune mai puţin de 500 de kilometri de autostradă. În oferta din acest an partidele au renunţat să mai avanseze cifre, preferând să facă referiri la Master Planul General de Transport.

Iluzia impozitării marilor averi

În 2012, USL propunea impozitarea cu până 10% a marilor averi. Ulterior, PSD a votat în favoarea proiectului de lege iniţiat de partenerii de la UNPR, în timp ce PNL a fost împotriva propriei propuneri electorale. Legea urma să fie aplicată timp de trei ani şi ar fi adus la bugetul statului aproximativ nouă miliarde de euro. Potrivit iniţiatorilor, averile evaluate la peste 450.000 de euro, constând în imobile, yachturi, elicoptere şi alte bunuri de lux, trebuiau să fie impozitate cu 1% din valoare.

Chiar dacă Parlamentul a respins această lege, sondajele de opinie arată că 85% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a marilor averi.

În 2015, ANAF demara, totuşi, o măsură care ar putea fi asimilată legii neadoptate a marilor averi, prin verificarea persoanelor fizice cu venituri foarte mari. Rezultatele au fost însă dezamăgitoare: deşi persoanele vizate (cămătari, manelişti, artişti etc.) au la vedere averi impresionante, Fiscul nu a reuşit să strângă de pe urma lor mai mult de 2,6 milioane de lei. Mai mult, Guvernul a oferit o amnistie pentru averile nejustificate de peste un milion de euro, care primesc o perioadă de graţie, până pe 31.03.2017, pentru a fi declarate şi impozitate cu 16%. 

Abandonul şcolar amanetează viitorul

Potrivit datelor statistice, România e campioana Uniunii Europene la abandonul şcolar. Circa 183.000 de tineri în anul şcolar 2010-2011 şi 174.000 în 2011-2012 au renunţat să meargă la liceu, ceea ce însemna că aproximativ 19% dintre tinerii renunţaseră să mai frecventeze cursurile liceale. În ciuda programelor sociale pe care toate partidele care au trecut pe la Palatul Victoria le-au avut, scăderea numărului de elevi care abandonează şcoala nu s-a produs. La nivelul anului 2014, circa 18% dintre tineri renunţaseră la şcoală, România plasându-se pe locul trei în Uniunea Europeană în acest top. Aşa se face că diferența dintre România și UE în ceea ce privește rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 5,4%, în 2010, la 8,1%, în 2015. În 2013, PSD lansa „Strategie pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii”, un proiect care îşi propunea reducerea ratei de abandon şcolar la 13% într-o primă fază, iar până în 2020, la 11,3%. Ulterior, Guvernul Ponta lansa „Strategia educaţiei şi formării profesionale pentru perioada 2014-2020”, iar unul dintre obiective era scăderea abandonului şcolar timpuriu, care ar fi trebui să ajungă sub 10%. Odată cu plecarea PSD de la guvernare, aceste proiecte au fost abandonate, noul Executiv condus de Dacian Cioloş nemaipunând nimic în loc.

6% dintre români sunt analfabeţi.

Nu mai puţin de 40% dintre români citesc prost sau nu ştiu să citească.

Sărăcia a crescut

Creşterea bunăstării este sintagma cu care partidele au încercat de fiecare dată să sensibilizeze electoratul, dar între promisiuni şi realitate a fost o distanţă care s-a mărit permanent. Aşa se face că în intervalul 2012-2015 rata sărăciei a ajuns la peste 25%, ceea ce înseamnă în cifre absolute cinci milioane de săraci. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze clasa politică este faptul că în perioada menţionată a crescut foarte mult starea de sărăcire în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani.  După ce în timpul guvernării PDL a crescut exponenţial şomajul, s-au redus salariile, PSD promitea în 2012 creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, cu focalizare exact pe tinerii cu vârste între 15 şi 25 de ani.  Statistică spulberă însă promisiunile electorale, iar unul din cinci români trăieşte în sărăcie.

 

În secolul 21 înapoi la godin

Investiţiile în sistemul energetic este una din marile promisiuni neonorate ale tuturor partidelor. În ultimii 26 de ani România nu a demarat nici un mare proiect energetic, iar singurele realizări sunt legate de finalizarea unor înainte începute înainte de 1989. Lipsa investiţiilor în creşterea eficienţei sistemului de termoficare face ca acesta să fie aproape de colaps, iar zeci de mii de apartamente se debranşează anual de la acest sistem. Pe lângă moştenirea unui sistem de termoficare cu deficienţe structurale, lipsa unei viziuni privind restructurarea şi dezvoltarea a sa este factorul critic actual pe care niciun Guvern nu îl mai poate ignora, în condiţiile în care astăzi jumătate din România se încălzeşte cu soba cu lemne

 46,29% dintre locuinţe sunt încălzite la soba cu lemne

 

×