x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vorbim despre securitatea alimentară, dar deficitul cu produse alimentare s-a dublat în 5 ani

0
Autor: Adrian Stoica 20 Iul 2020 - 11:32
Vorbim despre securitatea alimentară, dar deficitul cu produse alimentare s-a dublat în 5 ani zhaojiankang/Getty Images/iStockphoto Combine harvester harvest ripe wheat on a large farm
Vezi galeria foto


Potrivit Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, document întocmit în 2015, se estima că ţara noastră ar fi urmat să-și asigure securitatea alimentară la orizontul anului 2020. Din păcate însă, deficitul comercial cu produse alimentare a explodat, la sfârşitul anul trecut ajungând la 4,3 miliarde de euro. Practic, în ultimii cinci ani el s-a dublat, iar deteriorarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate pentru România, cu posibil potențial sistemic, potrivit unei analize realizate de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).

 

Această evoluție negativă a fost generată de dificultățile structurale cu care se confruntă agricultura și industria alimentară autohtonă în acoperirea cererii în creștere pentru astfel de produse. Potențialul de dezvoltare a firmelor din industria alimentară este erodat de importuri, în contextul unui deficit de competitivitate şi de materii prime autohtone. Pe de altă parte, România exportă preponderent materii prime și produse cu valoare adăugată mică și importă produse cu valoare adăugată mare.

 

Vulnerabilităţile agriculturii

 

Deși România are un avantaj în domeniul agricol, având cea de-a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și fiind unul din cei mai importanți producători de cereale, avem o productivitate foarte scăzută, se arată în analiza citată.

 

-Productivitatea foarte scăzută în comparație cu media europeană, respectiv 27 %, este explicată, printre altele, de o populație ocupată în agricultură foarte numeroasă, respectiv 1,6 milioane de oameni (18 % din întreaga populație europeană ocupată în agricultură provine din România), precum și de un grad de fragmentare al exploatațiilor foarte mare, 33 % din numărul total de exploatații la nivel european fiind din România, iar 91,8 % dintre acestea au o suprafață mai mică de 5 hectare.

 

-Pe de altă parte, infrastructura rutieră deficitară în zona rurală împiedică o mai bună și eficientă conectare a lanțului producători-procesatori-consumatori.

 

-O altă problemă identificată în analiza CNSM privind vulnerabilităţile agriculturii şi industriei alimentare este gradul foarte scăzut de acoperire a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare care împiedică dezvoltarea de centre de depozitare sau procesare.

 

-Lipsa cadastrării terenurilor agricole și fragmentarea exploatațiilor afectează în multe zone creșterea productivității prin limitarea investițiilor în infrastructura de irigații și/sau prin gestionarea incorectă sau la limită a tehnologiei agricole. Este o problemă care se răsfrânge direct și asupra capacității de a atrage finanțare.

 

-Lipsa unei pregătiri profesionale corespunzătoare a capitalului uman din sectorul agroalimentar se reflectă, de asemenea, în nivelul productivității. Conform Academiei Române, pregătirea profesională a lucrătorilor din agricultură este bazată în proporție de 96,4% pe experiența practică, 3,13% pe pregătirea de bază, iar 0,47% pe pregătirea agricolă completă.

 

-Cadrul legislativ impredictibil contribuie, de asemenea, la inhibarea investițiilor în domeniu.

 

Ca un rezultat al acestui mix de deficiențe structurale, prețurile cerute de fermele locale continuă să fie mai ridicate decât prețurile din regiune, în special în cazul cărnii de porc, al cartofilor, legumelor și merelor, afectate și de redirecționarea pe piața locală a unei părți din cantitatea de mere poloneze adresată inițial exportului către Rusia înaintea embargoului impus de Moscova.

 

 

Ponderea cheltuielilor cu alimentele în totalul cheltuielilor de consum este cea mai ridicată în România, aproape o treime, dintre toate țările UE.

 

Implicarea statului şi asociaţiilor de profil

 

“(…) asigurarea securității alimentare este una din lecțiile actualei crize generate de pandemia COVID-19”, se arată în analiza CNSM, iar în aceste condiții, intervenția autorităților este necesară concomitent cu o implicare mai amplă a asociațiilor de profil pentru rezolvarea deficiențelor. “Această implicare considerăm că va majora atât valoarea adăugată a soluțiilor propuse, cât și transparența modului în care respectivele soluții sunt implementate. Ameliorarea deficiențelor structurale presupune redactarea și implementarea unei strategii privind sectorul agroalimentar, în linie cu prevederile din Planul național de adoptare a monedei euro, unde se consideră necesară elaborarea unei politici de dezvoltare a țesutului industrial al României, cu legături pe lanțurile de producție, pe principii transparente, în scopul recâștigării pieței interne și creșterii pe piețele externe pe baza competitivității”, se precizează în document.

 

Ce măsuri se propun pentru redresare

 

Printre măsurile structurale identificate în cadrul grupului de lucru care a realizat analiza privind vulnerabilităţile agriculturii şi industriei alimentare se numără:

 

-Finalizarea procesului de cadastrare a suprafețelor în termen cât mai scurt;

 

-Modificarea legislației în vederea favorizării comasării terenurilor;

 

-Susținerea unor investiții strategice pentru agricultori (sisteme de irigații, utilizarea de tehnologii avansate care ameliorează și îmbunătățesc calitatea solului etc.) pentru o perioadă minimă de timp care să permită recuperarea investițiilor;

 

-Susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în agricultură și industria alimentară, precum și a instituțiilor de cercetare și a băncilor de gene.

 

-Restrângerea economiei subterane, prin fiscalizarea tuturor celor care activează în piață, regim uniform de control și informatizarea sistemului și instituționalizarea unui cadru de dialog pe tema pieței negre, cu participarea industriei, alături de autoritățile de resort;

 

-Separarea atribuțiilor de control, printr-o procedură transparentă, astfel încât să se elimine paralelismele și suprapunerile

 

-Reducerea birocrației și simplificarea legislației naționale, care în unele cazuri este în contradicție cu cea comunitară;

 

-Întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor și al sănătății animalelor (înregistrarea tuturor animalelor, inclusiv din gospodăriile populației, controlul mișcării acestora);

 

-Îmbunătățirea dialogului structurat cu autoritățile publice;

 

 

Participanţii, aleşi pe sprânceană

La lucrările grupului de lucru din cadrul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială care a realizat această analiză, au participat, pe lângă reprezentanţii BNR şi ai băncilor comerciale, patronatul agricol Pro Agro, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România şi Federația Patronală Română din Industria Alimentară. Deşi analiza vorbeşte despre necesitatea întăririi dialogului dintre autorităţile publice, asociaţiile din agricultări şi industria alimentră, la realizarea analizei nu a fost invitată să participe Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA, mai ales că aceasta, alături de alte şapte patronate agricole, a trimis în urmă cu puţin timp o scrisoare deschisă către Preşedinţie, Guvern, Ministerul Agriculturii, partidele parlamentare şi grupurile parlamentare în care se atrăgea atenţia asupra gravelor probleme din aceste sectoare şi propunea o serie de măsuri care acum se regăsesc în analiza CNSM.

“Sunt impresionat plăcut că a avut loc o întâlnire sub patronajul CNSM la care au participat şi reprezentanţi ai industriei alimentare, băuturilor alcoolice şi tutunului, dar sunt obligat să  constat că aceasta a fost organizată politic. Spun acest lucru deoarece două organizaţii sunt afiliate la Federaţia Pro Agro care este înregimentată la PNL. Pe de altă parte, la această analiză au participat doi reprezentanţi de la marile reţele comerciale, şi în rest numai reprezentanţi ai băncilor, timp în care importanţi jucători din agricultura României au lipsit. Nu cumva astfel se doreşte un import de alimente şi materie primă în dauna producţiei şi produsului românesc?”, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA.

 

Multe lucruri sesizate de noi în scrisoarea semnată alături de şapte federaţii patronale din agricultură şi transmisă inclusiv Preşedinţiei se regăsesc acum în această analiză. La acea scrisoare-apel nimeni nu a avut nicio reacţie până în acest moment, cu excepţia Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) care susţine punctele noastre de vedere. Totuşi, este de apreciat şi mă bucură începerea unui dialog pe aceste probleme care să ducă la identificarea urgentă a unor soluţii al căror scop trebuie să fie reducerea importurilor prin crearea de locuri de muncă şi plus valoare. Numai producând în România putem realiza aceste obiective.

 

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei SINDALIMENTA

 

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Marcu (ASF): Bursele din regiune, sursă integrată de finanțare

Marcu (ASF): Bursele din regiune, sursă integrată de finanțare
„Contează foarte mult valorile individuale și sunt remarcabile doar dacă sunt puse în valoare într-o construcție integrată, compatibilă cu cele mai bune practici internaționale”, a declarat Nicu Marcu,...

Prețul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă pentru majoritatea consumatorilor casnici. Acoperirea consumului de gaze va putea fi asigurat din producția internă

Prețul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă pentru majoritatea consumatorilor casnici. Acoperirea consumului de gaze va putea fi asigurat din producția internă
Piața de gaze naturale trece printr-o transformare puternică, care va continua și în perioada următoare. Vom asista la creșteri ale prețului gazului marfă față de prețurile actuale, fără ca această...

Două miliarde de euro pentru economia României, în următoarele șase luni

Două miliarde de euro pentru economia României, în următoarele șase luni
Mai multe domenii din economie urmează să beneficieze de circa două miliarde de euro, în următoarele șase luni. Banii provin din fonduri europene, după cum a precizat ministrul de resort, Marcel...

Începe construcția centurii orașului Târgu Jiu. Care este valoarea lucrărilor

Începe construcția centurii orașului Târgu Jiu. Care este valoarea lucrărilor
A fost semnat contractul în valoare de 207 milioane de lei, fără TVA, pentru construirea şoselei de centură a oraşului Târgu Jiu, arată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere...

Avantajele unei platforme online de comparare a creditelor

Avantajele unei platforme online de comparare a creditelor
Obținerea unui împrumut a devenit din ce în ce mai ușoară datorită evoluțiilor recente din domeniul tehnologiei. Salturile spectaculoase ale tehnicii în materie de procesarea informației și în comunicații au...

Deficitul comercial al României ar putea ajunge la circa 19 miliarde de euro

Deficitul comercial al României ar putea ajunge la circa 19 miliarde de euro
Deficitul comercial al României se va ridica la circa 19 miliarde de euro în acest an, comparativ cu 17,3 miliarde de euro în 2019, potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai...

BNR va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei

BNR va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei
Banca Naţională a României (BNR) va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei de coronavirus, de evoluția macroeconomică, de cea a inflației și a mediului extern, potrivit...

Efectele revoluției online în relația dintre angajat și companie

Efectele revoluției online în relația dintre angajat și companie
Galerie Foto Cei mai mulți angajați de top nu mai acceptă ideea de a fi folosiți de companii, exclusiv pentru dezvoltarea organizației și în detrimentul dezvoltării lor profesionale. Foarte mulți profesioniști își pun, î...

Paradox românesc: industria se prăbușește, salariile cresc

Paradox românesc: industria se prăbușește, salariile cresc
Companiile au obținut, în general, creșteri ale volumelor de business, comparativ cu anul trecut, dar s-au văzut nevoite să direcționeze banii în majorarea salariilor, pentru a-și păstra personalul. Sau, mai...

Firmele românești nu fac față crizei economice provocate de pandemie

Firmele românești nu fac față crizei economice provocate de pandemie
Majoritatea firmelor care activează pe piața românească nu sunt pregătite să facă față crizei economice generată de pandemia de coronavirus, arată studiul realizat de compania de consultanță...

IMM-urile se pot digitaliza cu bani de la UE

IMM-urile se pot digitaliza cu bani de la UE
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care își propun să treacă la aplicarea de noi tehnologii și/sau să fabrice echipamente IT vor primi sprijin financiar din fonduri europene prin două scheme de ajutor - de...

Cîțu: Pensiile nu vor crește cu 40%

Cîțu: Pensiile nu vor crește cu 40%
„Nu vom permite în acest an o creştere a punctului de pensie peste ceea ce s-a putut face în acest moment. Rămâne aşa cum am stabilit la rectificarea bugetară”, a declarat ieri ministrul Finanțelor, Florin...

Majorarea pensiilor ar crește deficitul bugetar la 11% din PIB

Majorarea pensiilor ar crește deficitul bugetar la 11% din PIB
Majorarea pensiilor cu 40% ar crește deficitul bugetar la peste 11% din PIB în 2021, ceea ce înseamnă un adevărat cataclism pentru finanțele publice, arată raportul  "România - Zona Euro,...

116 ani de la primul raliu din România. Ce pierdere riscă ACR

116 ani de la primul raliu din România. Ce pierdere riscă ACR
În urmă cu fix 116 ani, între București și Giurgiu (dus-întors) s-a desfășurat, pe 22 septembrie 1904, prima competiție tip raliu din țara noastră, organizată de Automobil Clubul Român (ACR), înființat...

Mai mulți bani în contul pensiei Pilon II

Mai mulți bani în contul pensiei Pilon II
Valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat - Pilon II - este de 8.859 de lei, înregistrând o creştere de 5,05% comparativ cu decembrie 2019, arată datele comunicate de Autoritatea de...
Serviciul de email marketing furnizat de