Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi, România este singurul stat membru care nu a avut până acum un plan de acțiune privind achizițiile ecologice, în condițiile în care acesta trebuie adoptat anual, începând cu anul 2016.
Situația ar urma să se schimbe, după ce Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică Planul național de achiziții ecologice 2025 - 2030 (PNAE). Ținta Comisiei Europene este ca minimum 50% dintre achiziţiile publice să fie achiziţii verzi.
Prezentul plan urmărește promovarea achizițiilor ecologice, implicând autoritățile administrației publice de la nivel central, local și toți factorii interesați relevanți. Deși avem încă din 2016 Legea privind achizițiile publice ecologice (Legea nr. 69/2016, completată și modificată prin Legea nr. 86 din 12 aprilie 2022), iar din 2018 există un ordin al ministrului Mediului pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi (Ordinul nr. 1068/1652/2018), nimeni nu este prea interesat să le pună în aplicare. Astfel, după aproape 10 ani de la adoptarea legii, autoritățile din România nu s-au grăbit să vină cu un plan național de acțiune pentru achiziții publice ecologice. Numai prin adoptarea unuia dintre cele mai simple tipuri de achiziţie publică ecologică, hârtia reciclată, Guvernul României ar putea salva anual de la tăiere cel puţin 10.000 de arbori mari. Condiţia este ca toate ministerele să achiziţioneze şi să folosească numai acest fel de hârtie.
Ghid avem, dar nu este respectat
Uniunea Europeană solicită statelor membre ca 50% cel puțin din totalul achizițiilor publice să fie verzi, iar în legislația românească există un Ordinul nr. 1068/1652/2018 al ministrului Mediului care obligă autoritățile publice să respecte o serie de cerințe minime de protejare a mediului pentru 6 categorii de produse și servicii (hârtie de copiat, mobilier, alimente şi servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse şi servicii de curăţenie, echipamente IT de birou). Cu toate acestea, până în prezent nu a existat nici un instrument oficial de măsurare a respectării acestei obligații de către autorități. Ulterior, prin Ordinul nr. 2.395/2023 numărul categoriilor au fost extinse la 11, pe listă mai apărând echipamentele electrice și electronice utilizate în sectorul asistenței medicale, produse pentru amenajarea spațiilor publice verzi, centralele termice cu apă, sistemele de iluminat rutier și semnalizare rutieră, echipamente de procesare a imaginii, consumabilele pentru echipamentele de procesare a imaginii. Conform unui ordin emis de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) în august 2024, autorităților publice care încheie contracte li s-a impus să țină cont de criteriile ecologice atunci când evaluează ofertele depuse. Criteriul ecologic va avea minimum 40% din evaluarea ofertelor și poate ajunge până la 60%.
Achizițiile publice ecologice (APE) urmăresc să reducă impactul asupra mediului al produselor, serviciilor și lucrărilor pe care autoritățile publice le achiziționează. Din perspectiva politicii de mediu, APE vizează eficientizarea utilizării energiei și a apei, reducerea cantității de deșeuri, precum și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, APE facilitează dezvoltarea unei piețe pentru resurse secundare, care favorizează tranziția României către economia circulară.
Fără plan, nu avem ținte de atins
Conform Legii privind achizițiile publice ecologice din 2016, Planul naţional de achiziţii publice verzi trebuia adoptat în fiecare an până pe 31 octombrie pentru anul următor. El cuprinde ţintele obligatorii, acestea fiind exprimate sub formă de procent din valoarea totală a achiziţiilor publice realizate de autoritatea contractantă pentru furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări pentru care au fost elaborate criterii ecologice de către Comisia Europeană. Nerespectarea țintelor stabilite anual constituie contravenție şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 35.000 de lei. Cum însă nu avem un astfel de plan, țintele anuale nu sunt stabilite și nici amenzi nu se pot da.
Ce înseamnă criteriile ecologice
În baza Ordinului nr. 1946/2024 al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice au fost stabilite criteriile ecologice pentru fiecare categorie din cele 11 vizate de achizițiile verzi. Spre exemplu, pentru „Computere, monitoare, tablete, smartphone-uri”, criteriile ecologice pentru viitoarele achiziții publice țin cont de următoarele:
Citește pe Antena3.ro
- Numărul de ani de garanție a produselor oferite;
- Consum de energie în modurile activ sau stare de veghe și inactiv;
- Furnizarea unui acord privind nivelul serviciilor;
- Performanța energetică;
- Ambalaj din material reciclat;
- Anduranța suplimentară a bateriei reîncărcabile;
- Restricționarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC);
- Disponibilitate continuă a pieselor de schimb;
- Proiectare pentru reparabilitate;
- Funcție de ștergere securizată a datelor;
- Port standardizat;
- Restricționarea substanțelor clorurate și bromurate în piesele din plastic;
- Colectarea, igienizarea, refolosirea și reciclarea în condiții de securitate.
Lipsesc statisticile despre achizițiile ecologice
Primul și singurul studiu național privind achizițiile ecologice din România, publicat în 2021, arăta că țara noastră se numără printre ultimele trei țări din UE cărora le lipsea un Plan de acțiune pentru achiziții publice verzi (ulterior a rămas ultima). Studiul, realizat de ARDLD (Asociația Română pentru Democrație Locală), evidenția ritmul lent al achizițiilor publice verzi în comparație cu standardele europene. Doar 21% dintre autoritățile din România aderaseră la practicile de achiziții ecologice, în ceea ce privește hârtia ecologică, una dintre categoriile de mari consumabile din administrația publică.
