Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Investitorii în acțiuni/obligațiuni urmăresc în primul rând performanțele financiare ale emitenților de instrumente financiare pentru a lua decizii investiționale. Există însă și alţi indicatori ce pot fi urmăriți, de natură mai degrabă calitativă decât cantitativă, din perspectiva cărora emitenții de instrumente financiare pot fi analizați. Aceștia sunt definiți sub umbrela mai largă a guvernanței corporative, care în ultima vreme a devenit un factor de analiză unanim acceptat în lumea financiară. Sub această umbrelă, cel mai important factor de urmărit este comportamentul managementului companiei.
Primul element important în comportamentul echipei de management este constituit de tranzacțiile pe care aceasta le face cu acțiunile companiei pe care o administrează. În general, pe piețele de capital astfel de tranzacții efectuate de către manageri trebuie raportate public. Aceste tranzacții constituie un semnal important în legătură cu percepția managerilor companiei față de perspectivele economice ale acesteia și față de evaluarea curentă pe piață a acțiunilor acesteia. Mai precis, atunci când managerii cumpără acțiuni ale companiei, este de presupus că aceștia sunt încrezători în evoluția viitoare a rezultatelor acesteia, sau că aceștia consideră că valoarea actuală de piață a acțiunilor este nerezonabil de ieftină comparativ cu valoarea lor intrinsecă. Ca atare, acesta este considerat un semn pozitiv și o recomandare implicită de a cumpăra acțiunile companiei. În caz contrar, atunci când managerii raportează vânzări de acțiuni ale companiei pe care o administrează, se presupune ca sunt sceptici în legătură cu evoluția viitoare a acestora. Bineînțeles, este foarte posibil ca managerii să efectueze tranzacții cu acțiunile companiei din motive obiective, independente de opinia lor cu privire la evoluția viitoare a acestora.
Un alt factor de urmărit în ceea ce privește comportamentul echipei de management este evoluția cheltuielilor cu aceștia. Nu numai veniturile directe ale managerilor trebuie urmărite, mai ales alinierea evoluției acestora cu evoluția rezultatelor companiei, dar și evoluția celorlalte beneficii ale acestora (cheltuieli de deplasare, acomodare etc). În special în cazul companiilor de talie mai mică, acestea constituie un indicator relevant cu privire la prioritizarea de către manageri a beneficiilor finale ale acționarilor. Este de presupus că, cu cât importanța dată de manageri propriilor beneficii obținute este mai mare, cu atât interesul acestora pentru protejarea intereselor acționarilor este mai mică.
De asemenea, merită urmărită pe termen lung și atitudinea managerilor pentru proiectele de fuziuni și achiziții derulate de către companie. Este demonstrat statistic faptul că mai puţin de 20% dintre fuziunile și achizițiile realizate obțin în cele din urmă economiile de scală și sinergiile ce au stat la baza executării lor. Astfel, acestea reușesc mai degrabă să satisfacă ambiția și orgoliul managerilor companiilor (așa-numitul sindrom de “empire building”) decât să creeze valoare adăugată pentru acționari. Strategiile de dezvoltare exogenă (prin fuziuni și achiziții) trebuie să fie mult mai bine monitorizate de investitori decât strategiile de dezvoltare internă, primele comportând pe termen mediu și lung riscuri semnificativ mai mari pentru companie și pentru acționarii acesteia.
Citește pe Antena3.ro
Cele de mai sus sunt doar câteva exemple de elemente de guvernanță corporativă pe care noi le urmărim la Certinvest. Alte elemente precum transparența decizională, promptitudinea în comunicarea cu investitorii sau managementul riscului reputațional sunt la fel de importante din punctul nostru de vedere în analiza investițională.
Cosmin Mizof, CFA - Expert Certinvest
