Există meserii… mortale. O demonstrează statisticile. 10 români suferă zilnic un accident de muncă, iar 3-4 îşi pierd săptămânal viaţa. Se moare din cauza echipamentelor neadecvate, a caniculei, a neatenţiei, dar şi a stresului.
Raluca, o angajată în vârstă de 31 de ani, dintr-o companie de consultanţă, a murit de epuizare, în aprilie 2007, după ce săptă-mâni în şir lucrase 12-14 ore în fiecare zi. Apărut ca o excepţie, cazul a scos la iveală un adevărat fenomen, de-atunci fiind semna-late tot mai des situaţii în care angajaţii ajung la deces din cauza stresului de la muncă. „În condițiile de lucru de la multinaționale, dereglări destul de mari apar în primii cinci ani de activitate. La în- ceput apar afecțiu-nile cardiace, pre-cum hipertensiunea, apoi, în timp, apar dereglările psihice. Nici pentru firme nu este benefic, deoarece nu îşi ating scopul lor, de a face profit, pentru că anga-jaților le scade productivi-tatea”, ne-a precizat Bog- dan Pătru, inspector de protecția muncii la compania de profil Vasfeb Co. La nivel european, stresul asociat cu munca este cea de-a doua problemă de sănătate, ca frecvenţă, după afecţiunile musculo-scheletale, şi i se atri-buie 50-60% din numărul de zile de lucru pierdute. Lucrătorii din construcţii sunt cei mai expuşi pericolelor Peste 40 de muncitori au decedat pe şantiere, anul trecut, arată da- tele colectate de Inspecția Muncii. Ei au fost an- gajații cei mai expuşi pericolului, reprezen-tând aproa- pe un sfert dintre cele 185 de per- soane dis- părute ast- fel. „În con-strucții, cele mai riscante meserii sunt cele unde se lucrează la înălțime, precum montatorii de cofraje şi dulghe- rii, dar şi fierar-betoniştii au activități riscante”, ne-a spus Alexandru Dincă, directorul general al firmei de protecţia muncii Outstand Solutions. Alte me- serii riscante în con- strucții sunt legător de sarcină, zidar şi lucrător la finisajele exterioare. „Cele mai importante cauze de deces în construcții sunt monotonia muncii şi rutina, care scad capa-citatea de autoapărare, astfel că muncitorii nu mai acordă atenție măsurilor de securitate, inclusiv purtării echipamen-tului. De aceea este foarte importantă instruirea lunară a acestora”, a subliniat Dincă. În plus, canicula şi neasigurarea unei cantități de apă corespun-zătoare contribuie la agravarea accidentelor de muncă. În aceste condiții, cauzele directe de deces pot fi puse pe seama angajatului, dar, de fapt, acoperirea riscurilor este datoria angajatorului, care, de exemplu, poate penaliza muncitorul dacă nu poartă echipament de pro- tecție, a detaliat inspectorul de muncă de la Vasfeb Co. Șoferii și silvicultorii, în top O altă profesie cu risc mare de accident în timpul muncii, sunt şoferii. Astfel, 18 persoane şi-au pierdut viața, din cauza neadaptării vitezei la condițiile de trafic, a oboselii şi a neatenţiei la volan. „În sivilcultură şi în exploatarea lemnului, unde au murit 16 persoane anul trecut, cel mai grav este că echipamentele folosite, uneori nu au service-ul făcut sau nu îndeplinesc normele de sigu-ranță minime, astfel că meca-nismul se prăbuşeşte peste lucrători. A doua cauză este că muncitorii nu îşi iau măsurile de siguranță”, a mai spus Dincă. Și nouă agricultori au pierit în timp ce lucrau, deoarece fie nu aveau utilajele potrivite, fie au stat prea mult în soare. „În comerțul cu ridicata, domeniu în care au murit nouă persoane în 2014, cauzele de deces sunt electrocutarea, căderea de pe scări aflate la mare înălțime şi strivirea din cauza unor paleți sau echipamente”, a explicat Alexandru Dincă.
Mai puține victime la locul de muncă
Aproximativ 3.600 de români au fost victimele accidentelor de lucru în 2014, cu 15% mai puţin decât în 2013, potrivit Inspecției Muncii. 663 de persoane au suferit un accident de muncă, cu o treime mai puţin, iar 12 persoane au fost accidentate mortal, cu aproape 80% mai puţin. Conform datelor de la Inspecția Muncii, în ultimii şase ani, numărul de accidente mortale a scăzut cu 63%, a mai spus Dincă.
În caz de deces din cauza unui accident de muncă, un singur membru al familiei, soțul sau copii, are dreptul să primească o sumă reprezentând patru salarii medii pe economie.
Radu Chiriță, avocat coordonator al Casei de avocatură Chiriță si asociații