x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Cariera - Intre "ei" si "noi", diferenta e motivatia

Cariera - Intre "ei" si "noi", diferenta e motivatia

de Catalin Pruteanu    |    09 Dec 2006   •   00:00
Cariera - Intre "ei" si "noi", diferenta e motivatia

In mai putin de o luna, romanii vor putea spune deja ca lucreaza in Uniunea Europeana. Ce ne asteapta, cum sa ne pregatim, cine va avea de pierdut sau cine va fi pierdut in marele proces al integrarii? Sunt intrebari la care am cautat raspunsuri intr-un interviu cu Bogdan Sebastian Cuc, director de proiect la hr-romania.ro.

Jurnalul National: Cum va afecta integrarea europeana felul de a munci al romanilor in general? Ce probleme ar putea aparea in primii ani de integrare?
Bogdan Sebastian Cuc: Nu cred ca integrarea va produce mari modificari in randul conationalilor nostri in primele luni de la aderare. Atitudinea fata de munca se va modifica in timp. De altfel, acest proces de schimbare a inceput cu ceva timp in urma si, desi a fost mai dezvoltat si cu efecte mai profunde si mai durabile in mediul multinationalelor, incepe sa se extinda catre toate zonele pietei de munca. Practic, deosebirea principala rezida in schimbarea atitudinii de la venitul la serviciu la munca ca sa raspundem solicitarilor sefului, in venitul la munca pentru a urmari niste rezultate, pentru a face performanta. De fapt, cred ca asta face diferenta intre "noi" si "ei", motivatia. In cazul europenilor cu state mai vechi exista un echilibru intre motivatia extrinseca - adica recompensele pe care le asteptam in urma realizarii sarcinilor pe care le avem - si motivatia intrinseca - adica satisfactia pe care o obtinem din atingerea obiectivelor la termenele stabilite si la standarde de calitate ridicata.

Muncim mai mult ca occidentalii?

Au intr-adevar romanii sentimentul ca muncesc mai mult decat vest-europenii?
Nu stiu daca putem vorbi despre acest lucru. De altfel, eficienta vazuta dinspre angajati are doua dimensiuni: timpul si banii. Adica nu doar ca muncim mai mult, dar suntem platiti mai prost. Cam asta este adesea perceptia in randul angajatilor, atunci cand se compara cu omologii lor europeni. Ceea ce nu apare insa este ecuatia calitatii si mai ales a valorii de piata a orei muncite de un roman. Adica valoarea pe care angajatorul - in acest caz, mai corect ar fi sa spun investitorul - poate sa o obtina prin vanzarea produselor sau serviciilor realizate in Romania. Or, in acest caz avem doua situatii. Daca este vorba despre branduri romanesti, totul depinde de iscusinta specialistilor in marketing sa penetreze pietele importante. Daca, in schimb, este vorba despre branduri internationale, produse partial sau doar ansamblate in Romania, totul depinde de importanta pe care o are in procesul de productie aportul specialistilor romani.

Cum putem spori productivitatea muncii romanesti?
Productivitatea muncii este un termen cu semnificatii diferite in Romania si in UE. Daca noi mai pastram inca sechelele acelei mentalitati potrivit careia termenul are doar valente cantitative, pentru europeni productivitate inseamna, in primul rand, calitate. Ori asta inseamna o mai mare importanta acordata designului productiei si procedurilor de executie, care reduc la minimum posibilitatea erorilor.

Cine munceste mai mult in Romania: femeia sau barbatul?
Este o intrebare foarte dificila. Deontologia ma obliga sa dau un raspuns standard, conventional. Din pacate, este un fenomen prea putin studiat si nu am suficiente date pentru a oferi un raspuns care sa ma multumeasca.

Schimbarea atitudinii bugetarilor

Unde credeti ca se munceste mai mult: "la stat" sau in sectorul privat?
Intre bugetari si angajatii din sectorul privat se da o lupta muta. Fiecare reproseaza celorlalti cate ceva. Ideea este ca la capitolul munca, pentru a face o analiza comparativa, ar trebui sa operam modificari la nivelul acceptiunilor notiunilor de munca si de eficienta. Ceea ce ar trebui sa schimbe in primul rand bugetarii este atitudinea fata de cei pentru care lucreaza: contribuabilii. In ceea ce priveste atenuarea diferentelor dintre bugetari si angajatii din sectorul privat, dupa parerea mea, este o certitudine, dar va trebui sa ne implicam cu totii in acest proces: bugetari, particulari, cetateni.

Credeti ca, in viitor, din cauza lipsei fortei de munca, companiile din Romania vor fi nevoite sa apeleze la personal din strainatate?
Problema lipsei fortei de munca este deja prezenta in Romania. Evolutia fireasca va genera in timp fenomene sociale de absorbtie a fortei de munca de pe alte piete, cu costuri mai scazute. Principalul motor al acestui fenomen va fi cresterea nivelului asteptarilor profesionale si materiale ale romanilor.

Credeti ca, dupa integrarea europeana, multi specialisti din Romania vor alege sa munceasca in tarile membre UE?
Alegerea este deja facuta. Problema o sa fie ridicata de nivelul de competenta pe care il pot atinge specialistii romani si de abilitatile lor de a se integra in cultura de munca a tarilor europene. Credinta mea este ca vom inregistra progrese vizibile in aceasta directie intr-un timp destul de scurt.

Ar putea fi Republica Moldova o sursa de forta de munca calificata pentru Romania?
Premisele acestui fenomen sunt deja prezente in peisajul pietei de munca din Romania.

Ce profesii vor suferi cele mai mari transformari dupa 1 ianuarie 2007?
Daca ne referim la meserii traditionale care, dupa unii, sunt supuse riscului disparitiei, atunci cred ca Romania nu poate sa faca exceptie de la evolutia fireasca a pietei de munca sub presiunea progresului tehnologic si al optiunii "ab initio" a omului pentru comoditate.
×
Subiecte în articol: cariera romania munca