Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024, pus zilele trecute în transparență decizională de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prevede că, anul viitor, firmele din România vor putea să angajeze 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, cu 40% mai mult față de acest an (100.000).
Însă cifra este de peste 25 de ori mai mare față de anul 2017, spre exemplu, când angajatorii din România au putut încadra doar 5.500 de lucrători străini, cetăţeni ai altor state decât cele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene.
Propunerea de mărire a contingentului de lucrători nou-admiși din afara Uniunii Europene este făcută în contextul în care numărul locurilor de muncă vacante este în creștere, iar necesarul de forţă de muncă din unele sectoare de activitate sau meserii nu poate fi acoperit de lucrătorii români sau cetățeni ai statelor membre ale UE, ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau ai Elveției.
Peste 100.000 de locuri de muncă vacante în plus, față de 2022
Deficitul de forță de muncă în România se accentuează de la an la an, pe de o parte din cauza plecării multor români peste hotare, iar pe de altă parte deoarece mulți concetățeni nu mai vor să facă anumite munci care presupun un efort fizic mai mare.
„O dimensiune mai exactă a nevoii de forță de muncă din economie este dată de indicatorul «locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori» din cauza faptului că aceste locuri de muncă nu pot fi ocupate. Motivele sunt diverse, dintre acestea menționăm forța de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, lipsa de interes a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, acestea nefiind în concordanță cu așteptările acestora (de exemplu: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc)”, se arată în referatul care însoțește proiectul de HG.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie - august 2023 numărul total de locuri de muncă vacante era de 506.601. Prin comparație, în perioada ianuarie-august 2022 numărul total de locuri de muncă vacante a fost de 399.040. Practic, în 2023 s-a înregistrat o creștere de circa 27% față de perioada similară din anul 2022.
Conform reprezentanților Ministerului Muncii, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM şi puse la dispoziţia celor aflați în căutarea unui de loc de muncă, în perioada ianuarie - august a anului 2023, peste 304.000 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.
Pe de altă parte, la sfârșitul lunii august 2023, numărul de şomeri înregistrați a fost de peste 230.000 de personae, potrivit datelor comunicate de ANOFM.
Ce domenii au cel mai mare deficit
Principalele zece domenii de activitate în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, în perioada menţionată mai sus, au fost: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (64.027), restaurante (28.614), alte activităţi poștale şi de curier (26.928), activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (25.849), activităţi de protecţie şi gardă (17.661), transporturi rutiere de mărfuri (17.155), activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă (12.740), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (11.952), fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (8.874), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie (8.720).
Mulți vin, puțini mai pleacă
Interesant este că, cel puțin așa cum reiese din datele prezentare de Ministerul Muncii, numărul celor care vin să muncească la noi este cu mult mai mare față de numărul celor care pleacă.
Spre exemplu, în perioada 1 ianuarie – 10 octombrie 2023, numărul de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, înregistrate de angajatori români pentru cetățeni ai unor state din afara UE, a fost de 81.927, în timp ce numărul contractelor încetate în aceeași perioadă a fost de numai 1.800, conform datelor comunicate de Inspecția Muncii.
Iar o situație similară s-a înregistrat și în anii trecuți (în 2022: 96.053 contracte noi și 2.545 încetate; în 2021: 54.292 contracte noi și doar 2.233 încetate).
Val de lucrători din Bangladesh
Dacă în urmă cu un deceniu, migranții ajunși în țara noastră erau preponderent cetățeni din Moldova, Turcia, China, Israel, Tunisia sau Serbia, în ultimii ani principalele țări de proveniență a migranților sunt cu totul altele. În 2021, România a atras preponderent cetăţeni din Nepal, Sri Lanka, India și Vietnam, iar cei mai mulți lucrători străini admiși în țara noastră în cursul anului trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139), alte cetățenii (10.422), potrivit unei analize Economedia.
Cu 6,1 milioane de „noi imigranţi permanenţi”, „imigraţia în ţările OCDE atinge niveluri fără precedent” în 2022, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, publicat luna trecută. Conform acestei statistici, migrația permanentă în țările OCDE a crescut anul trecut cu 26% față de 2021, iar cifrele preliminare indică faptul că această creștere continuă și în 2023.
În ultimele două decenii, diaspora românească a ajuns la circa 4 milioane de persoane, după estimările sociologilor specializați în fenomenul migrației, iar tendința de a părăsi România pe termen lung sau definitiv este în creștere.
