Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Activele fondurilor de pensii Pilon II au ajuns la maximul istoric de 107,7 mld. lei (21,6 mld. euro) pe fondul viramentelor lunare şi în contextul randamentelor obţinute de administratorii de pensii.
Pilonul II a colectat în aceşti 15 ani contribuţii de 84,2 mld. lei şi a realizat plăţi totale de 1,4 mld. lei către circa 108.000 beneficiari – participanţi şi moştenitori, potrivit Asociației Pensilor Private (APAPR)
De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).
„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023, vedem dovezile rezilienţei sistemului. Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, spune Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.
Pilonul II este reprezentat în România de şapte administratori: NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii Private, Generali Pensii Private, Aegon, BCR Pensii şi BRD Pensii.
În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare. În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.
În Uniunea Europeană, 13 din cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia. În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.
Citește pe Antena3.ro
În OCDE, organizaţie la care Romania este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.
Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.
În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (ex: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale, etc.).
În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare. Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale.
Activele nete administrate de fondurile de pensii private de Pilon II din România reprezintă azi doar 6,8% din PIB-ul estimat la nivelul anului 2023, comparativ cu o medie de circa 67% din PIB la nivelul statelor membre OCDE (statistici din 2021, cele mai recente disponibile) – cu alte cuvinte, Pilonul II din România este de zece ori mai puţin dezvoltat decât sistemele similare din statele membre OCDE.
Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.
În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.
Prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.
„Uitându-ne spre viitor, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private”, menţionează APAPR.
De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.
Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.
În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate.
De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investitionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii.
