România extremelor: judeţele cu cea mai mică și cea mai mare rată a şomajului

Rata şomajului variază puternic între judeţele ţării, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de ZF. Astfel, aceste date arată că în unele judeţe rata şomajului este aproape inexistentă, adică mai mică de 1%, pe când în altele acest indicator trece de 8% sau se îndreaptă spre 9%.

Aşadar, statisticile arată că în Ilfov rata şomajului a ajuns la 0,5% în martie 2023, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi lună din 2022, iar în Timiş rata şomajului a fost de 0,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

La polul opus, în Vaslui rata şomajului a fost de 8,5%, în creştere cu 0,1 puncte procen­tuale, iar în Teleorman a fost de 8,3%, în creştere cu 0,9 puncte procen­tuale. „Era cumva de aşteptat ca rata şomajului să ne arate diferenţe majore la nivelul judeţelor, acestea fiind determinate de oportunităţile locale. Judeţele Timiş şi Ilfov, cu o rată mică a şomajului, oferă multe oportunităţi de angajare, fiind zone puternic dez­voltate unde există o mare concentrare de com­panii. Această concen­trare de companii nu se regăseşte în judeţele cu rata şomajului mare, lipsa oportunităţilor de angajare contribuind astfel la creşterea acesteia“, a spus pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman APT.

Rata şomajului este în conexiune directă cu activitatea economică din judeţul res­pectiv, crede Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de con­sultanţă în management şi resurse umane.

„Activitatea economică este la rândul ei corelată cu ponderea şi puterea centrelor urbane din judeţ, infrastructura de transport, dar şi cu prezenţa unui centru universitar puternic. Atunci când aceste condiţii nu se întrunesc, dezvoltarea economică este lentă, fragilă, se bazează pe agricultură sau pe stat ca angajator predominant“, a explicat ea pentru ZF.

Acolo unde s-au dezvoltat activităţi industriale puternice iar sectorul serviciilor creşte exponenţial, pe măsură ce puterea de cumpărare locală creşte şi ea, şomajul a dispărut. Multe judeţe se confruntă de altfel cu un deficit major de forţă de muncă, mai spune reprezentanta BPI.

„Ilfov beneficiază integral de proximitatea Bucureştiului, cel mai mare centru economic al ţării. Chiar dacă Bucureştiul nu mai are un sector industrial foarte puternic, nevoile sale de forţă de muncă sunt foarte mari, iar judeţul Ilfov este un furnizor complementar.“

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

„În Timiş, dezvoltarea economică este accelerată, sunt angajatori industriali puternici, dar s-au dezvoltat şi serviciile, inclusiv cele cu înaltă valoare adăugată, din domeniul IT, de exemplu“, a adăugat ea.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre judeţele slab industrializate, cu zone rurale extinse, depopulate şi îmbătrânite. De altfel, rata şomajului din Teleorman a înregistrat a doua cea mai mare creştere de la an la an din rândul judeţelor, de 0,9 puncte procentuale, întrecută doar de cea din Călăraşi, de 1,3 puncte procentuale, de la 4% la 5,3%.

„Din păcate, situaţia din Teleorman sau Vaslui este reputată a fi dificilă şi a fost influenţată şi de lipsa de viziune politică a celor care au guvernat aceste judeţe în ultimii 30 de ani şi care nu au acţionat direct pentru a atrage investitori serioşi şi a scoate aceste zone din subdezvoltare. Impactul e unul pe termen lung şi afectează întreaga populaţie“, spune Raluca Pârvu.

În ceea ce priveşte evoluţia şomajului per total în anul 2023, Cătălin Ciupag se aşteaptă ca în 2023 rata şomajului să fie la un nivel comparabil cu 2022, deşi au apărut în piaţă companii care sunt afectate de reduceri de personal, pe fondul contextului macroeconomic global.

„Dar există posibilitatea că piaţa să aibă capacitatea de absorbţie a personalului afectat de reduceri pentru că în continuare avem un deficit de personal în România şi să ducă la o reechilibrare a cererii şi ofertei de muncă în industrii, având în vedere că, în trecut, balanţa era înclinată în favoarea candidaţilor“, a detaliat el.

Raluca Pârvu spune că deficitul de forţă de muncă este atât de mare încât rata şomajului probabil că va rămâne la un nivel scăzut anul acesta.

„Criza afectează diferenţiat sectoarele economice, de aceea în opinia publică nici nu prea se observă efectele. Lumea este preocupată de inflaţie şi puterea de cumpărare în scădere şi nu priveşte cu atenţie cum reacţionează diferitele companii la spectrul unei recesiuni.

Deficitul de forţă de muncă este atât de mare încât foarte probabil rata şomajului va rămâne deosebit de scăzută. Din păcate, judeţele cu şomaj ridicat vor rămâne în aceeaşi situaţie, iar categoriile defavorizate pe piaţa muncii (tinerii, persoanele peste 50 de ani) vor fi în continuare cele mai afectate“, a concluzionat ea.

Per total, în martie 2023, rata şomajului înregistrat a fost de 3%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de martie 2022.

(sursa: Mediafax)