x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Acum 100 de ani. Apanagii şi dotaţii

1
Autor: Tudor Cires 10 Apr 2013 - 10:02
Acum 100 de ani. Apanagii şi dotaţii


Fiindcă de curând s-a votat la cameră o dotaţie de o sută de mii de lei pentru prinţul Carol, e bine, cred, să recapitulăm diferitele încercări cu privire la dulcile şi plăcutele apanage. La 1869, după căsătoria domnitorului cu principesa de Wied, ministrul de justiţie, B. Boerescu, persona grata la Palat – singurul căruia suveranii îi ziceau cu plăcere Notre Ami, când vorbeau cu el sau de el cu alte persoane – ministrul Boerescu, după întoarcerea de la Wied, unde însoţise pe Domnitor la nuntă, a propus Camerelor să se dea Coroanei, ca apanaj, două moşii mari, pe motiv că s-au mărit cheltuielile Curţii. Domnitorul a avut atunci tactul de a refuza această danie, probabil pentru că era foarte impopular în acele vremuri, când al patrulea colegiu din Mehedinţi alegea ca deputat pe Alexandru Ioan Cuza şi când în fiecare zi se proclamau republici la Ploieşti, la Jilava şi nu mai ştiu unde.

Ironia lui P.P. Carp

Sub guvernul lui I.C. Brătianu, Marele Căpitan a cerut chiar ca apanaje douăsprezece moşii mari şi bănoase. S-a agitat lumea de către opoziţia unită, care pusese în programul său politic retragerea apanagiilor şi împărţirea moşiilor la ţărani. Venind la putere opoziţia unită, n-a mai pomenit nimic despre legământul ce luase şi regele a zâmbit ca de obicei. D. P.P. Carp şi-a bătut însă joc în Cameră, într-un memorabil discurs asupra valorii programelor din opoziţie: „Ceea ce ai făgăduit în opoziţie, trebuie să îndeplineşti când vii la guvern”, zicea în ironie d. Carp.

Dota prinţului Ferdinand

Mai în timpii din urmă, regele a cerut pentru prinţul Ferdinand domeniul Brăilei. Era la putere Lascăr Catargiu, care a aprobat cererea şi a propus Camerei o lege în această privinţă. Domeniul producea un milion venit pe an. Camera a raţionat puţin şi a refuzat apanajul, acordând prinţului Ferdinand 300.000 lei pe an.

Aromânii, la Roma

Ziarele din Roma, sosite astăzi, anunţă că delegaţia aromânilor, compusă din dnii Papahagi, Murnu şi Valaori, au fost primiţi în audienţă de către ministrul de externe San Giuliano. Ziarul Tribuna publică şi un interviu cu membrii delegaţiei, care au declarat că scopul lor este să ceară puterilor garanţie eficace că se vor recunoaşte aromânilor anexaţi Bulgariei şi Serbiei drepturile pe care le-au avut până acum. Preocupările lor cele mai vii sunt pentru grupul din Pind, care trăieşte în teritoriul în care va cădea noua frontieră greo-albaneză. Grupul cuprinde 80.000 de suflete şi 40 de oraşe şi sate. Aromânii se tem că grupul va fi anexat Greciei, care i-ar deznaţionaliza, şi cer Puterilor să-l treacă la frontierea albaneză, ca un canton aparte, supus suveranului albanez, dar cu administraţie autonomă.

Logodnă princiară

Din Sigmaringen se anunţă logodna ex-regelui Emanuel al Portugaliei cu principesa Augustina Victoria Wilhelmina de Hohenzollern, fiica prinţului Wilhelm, fratele mai mare al prinţului Ferdinand al României. Nepoata prinţului moştenitor al României este născută la Postdam, la 19 august 1890, şi se înrudeşte cu ex-regele Emanuel, bunica principesei fiind o principesă de Portugalia. Ex-regele Emanuel e cu un an mai mare decât logodnica sa.

Meniul zilei

Ciorbă de miel/ Salată de icre/ Pui cu bame/ Filet de căprioară/ Piure de cartofi cu unt/ Muşchi la frigare/ Salată verde/ Compot amestecat/ Brânză/ Cafea/ Vin Ottonel {tirbey/ Champagne Pommery Extra Sec.

Din „Dimineaţa”, 10 aprilie 1913; texte selectate de Tudor Cireş


Citeşte mai multe despre:   acum 100 de ani

Serviciul de email marketing furnizat de