"Astăzi e ziua ta...": Alexandru Jula

"Nu m-am născut cu «bunul simţ» de a sta! Şi este nemaipomenit că este aşa...". Apreciatul intrepret de muzică uşoară Alexandru Jula a împlinit ieri 74 de ani.

"Nu m-am născut cu «bunul simţ» de a sta! Şi este nemaipomenit că este aşa...". Apreciatul intrepret de muzică uşoară Alexandru Jula a împlinit ieri 74 de ani.

"Alexandru Jula este în primul rînd un... neastîmpărat. Aşa că de ziua sa munceşte. Realizez emisiuni de televiziune, am colaborări, cînt şi pregătesc un nou album, care sper să fie gata pînă la toamnă. Am iubit dintotdeauna meşteşugul cîntecului. Am făcut muzică cu foarte multă dragoste şi credinţă. Sînt un om obişnuit, mi-am trăit în mod normal şi copilăria, şi tinereţea, şi maturitatea. O poveste veche şi dramatică... descrie cum am ajuns să îmbrăţişez meseria scenei. M-am întîlnit cu muzica atunci cînd aveam 9 ani. Eram la Turda în timpul războiului. Prietenul surioarei mele pleca pe front. L-am condus la gară împreună cu toată familia într-o noapte urîtă, urîtă şi neagră precum... limba rusă! Acolo, un ofiţer, pe care probabil nu-l conducea nimeni, cînta o melodie a lui Nicolae Kirculescu, care în 1943 era în mare vogă. Am simţit atunci ce nu am mai simţit niciodată – un frig ciudat şi plăcut, o emoţie de nedescris. Îmi amintesc cu mare drag de acest moment în care practic mi-am legat destinul de muzică. Pe la 14-15 ani, cineva mi-a pus o chitară în braţe şi de atunci lucrurile au decurs normal. Am lucrat într-un teatru profesionist, Teatrul Muzical «Nicolae Leonard» din Galaţi, din 1954 şi de aici am şi ieşit la pensie. În schimb, am făcut o greşeală mare… nu m-am mutat la Bucureşti, locul unde se dă ora exactă, deşi am avut foarte multe ocazii chiar pentru cel mai important teatru de Revistă din România – Teatrul Constantin Tănase. Motivul? Am avut multe colaborări în Capitală, dar aroganţa de aici m-a durut foarte tare. De aceea sînt plăcut impresionat că cineva din Bucureşti şi-a adus aminte... de o astfel de zi. Şi în provincie (termen pe care eu îl urăsc) oamenii trăiesc, lucrează şi uneori fac lucruri extraordinare. Într-un concert organizat la Teatrul Muzical din Galaţi am invitat toată floarea cea vestită a divertismentului românesc: marii interpreţi de muzică uşoară, populară, comici şi mulţi alţii. Timp de patru ani, Bucureştiul nu a aflat de acest festival. Cea mai mare nenorocire a bucureşteanului este că nu are timp să trăiască. Din acest punct de vedere nu-mi pare rău că nu am plecat din Galaţi, loc pe care nu l-am părăsit niciodată.
Visele mele au fost şi au rămas aceleaşi. Am visat să intru într-un teatru profesionist... am intrat. Visam să am imprimări la singurul post de radio de pe vremea aceea... am reuşit. Am visat să apar la Televiziune şi aşa s-a întîmplat, am visat să merg în străinătate şi am mers, am visat să am succes la public şi am avut. Îmi doresc să pot visa în continuare şi să-mi îndeplinesc visele..."

Pentru ea…

"De cele mai multe ori, muzica uşoară din repertoriul meu este un omagiu adus iubirii. Tradusă altfel, această poveste înseamnă femeia, făptura cea mai dragă, şi dragostea pentru ea"
Alexandru Jula, artist