Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre marile doamne ale scenei şi filmului românesc, care ne încântă de peste 40 de ani cu frumuseţea şi talentul său... Cezara Dafinescu îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".
"A mai trecut un an... Am mai desprins o filă din calendar... Încă din copilărie, ziua mea era foarte importantă pentru mine şi întreaga familie... Fără să-şi dea seama, cei dragi mă îndreptau spre... destinul meu - TEATRUL! Mama şi bunica pregăteau petrecerea cu mare fast! Eu eram prinţesa - îmbrăcată mereu cu rochii frumoase, iar prietenii mei, prinţi, curteni... Erau pe măsura trecerii timpului tot mai mulţi prieteni în jurul meu. Acum stau singură, cu un pahar de şampanie, împresurată de amintiri, şi încerc să-mi fac un mic «bilanţ»... Rând pe rând, îmi trec prin faţa ochilor clipele frumoase... (pe cele urâte le-am uitat), oamenii dragi care s-au perindat prin viaţa mea... şi m-au făcut să înţeleg câte ceva din «menirea mea» pe acest pământ... (sună cam pompos... nu-i aşa?).
Mă întreba cineva, dacă aş alege trei momente importante din viaţa mea, care ar fi acelea?! Nu ştiu! Chiar numai trei?! Mi-ar fi greu să aleg... Poate... prima zi de şcoală... când am recitat... prima poezie? Poate... prima zi de facultate... când am recitat... o poezie!? Poate primul spectacol pe scena MARELUI NAŢIONAL, acum aproape 40 de ani, când am primit... primele aplauze?! Poate bucuria unui film reuşit! Aplauze... aplauze... aplauze!! Îmi dau seama că aplauzele şi căldura publicului au fost foarte importante pentru viaţa mea! Şi faptul că de ani de zile voi, cei de la Jurnalul Naţional, nu mă uitaţi... şi-mi trimiteţi aplauze... înseamnă enorm! Dar parcă acum, stând singură, în tihna camerei, alături de felia de tort şi o muzică dragă, îmi dau seama că totuşi cele mai frumoase momente le-am trăit cu familia!
După o viaţă de zbucium şi realizări pe scenele ţării... clipa cea mai frumoasă e tot atunci când... ţii în braţe... UN COPIL! Şi eu am fost privilegiată! Am ţinut în braţe de trei ori câte un copil! Întâi, la o vârstă fragedă, mi-a umezit privirea şi sufletul mogâldeaţa pe care o strângeam la piept. RALUCA - fiica mea iubită... Apoi, nepreţuiţii mei nepoţi, ANDREI şi PETRU... care pe rând, strângându-i la piept, mi-au înseninat clipele... O viaţă de om... o viaţă cu clipe frumoase... Pe care să le alegi? Dar clipele frumoase pe care mi le dau oamenii întâlniţi pe stradă... la întâmplare şi care strângându-mă de mână... îmi urează «numai bine»?
Privind în jur... îmi dau seama acum că replica mea preferată din teatru... «EU M-AM NĂSCUT SPRE A IUBI, NU SPRE A URÎ!» (Antigona - rol pe care de altfel nu l-am jucat)... mi-a călăuzit paşii!
În viaţă nu există bine sau rău, totul e alegere... Şi eu sunt sigură că am ales... bine! Am ales cu inima... şi inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte!"
Citește pe Antena3.ro
