"Viaţa, ca o călătorie cu trenul..." Gabriel Bălaşu, editorul şi prezentatorul ştirilor sportive de la Antena 3, împlineşte astăzi 36 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Soarta te alege, nu tu pe ea. Viaţa este ca o călătorie cu trenul. Primeşti biletul la naştere. N-ai cum să-l schimbi. Câteodată rămâi fără companioni de drum, alteori aceştia se schimbă, dar toţi îţi lasă amintiri. Cu acelea cobori când eşti anunţat că ai ajuns la destinaţie...
Mulţi ar spune că nu poţi să FACI prea multe în tren. Eşti doar observator.
Însă bagajele se umplu de trăiri şi vise. Cine este Gabriel Bălaşu? Un călător care a fost aproape de a nu prinde trenul.
A reuşit să urce într-un vagon de clasa a II-a şi a călătorit acolo o vreme. Apoi a avut curajul şi destinul să poată trece în alt vagon. Şi apoi, altul... Primul partener de drum (profesional) a fost un prieten. Mi-a spus: ce ar fi dacă... şi am intrat în «compartimentul de media». A fost PRO TV, apoi TVR, Antena 1 şi Antena 3. Cu roluri de redactor, reporter, comentator, editor, prezentator, moderator.
E ca o sarabandă. Te prinde! Şi nu te mai poţi opri... E greu să numeri mişcările. Poate vreo câteva sute de reportaje, câteva mii de jurnale, alte câteva sute de ediţii speciale. Nu ai timp pentru dezamăgiri!
Pe fiecare zi de 13 a primei luni din an ajung în «vagonul restaurant», unde întâlnesc prieteni vechi şi noi. Oferi bucurie, primeşti speranţă! La 36 există o «uşă». Încerc un nou «compartiment». Aceeaşi poveste, cu alte nuanţe. Poate un salt (profesional), cine ştie... În «live» nimic nu este fals. Nu ai timp să acoperi. Chiar şi când spui «Avem amănunte despre această ştire peste câteva zile, pardon! Clipe». Te face mai uman. La fel ca şi atunci când ai venit tu primul cu ştirea, sau când vorbeşti cu oameni pe care-i vedeai la tv când abia ştiai să citeşti: Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Ivan Patzaichin, Mircea Lucescu... Nu-ţi rămâne decât să speri că într-o zi vei capta toată atenţia cu o mare victorie (sportivă)... ceva la care românii visează de mult... Poate, cine ştie, o finală de Champions League, sau una de Cupa Davis... Când privesc în urmă, compartimentele prin care am trecut îmi amintesc de acea primă dată. Primul zâmbet al iubitei, primul cuvânt al copilului, prima oară când «vorbeşti» cu oamenii fără să-i vezi. Poţi dori multe!
Contează cum ajungi acolo."
Citește pe Antena3.ro