Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Mi-e dor de o Românie mare..." Maestrul Geo Saizescu împlineşte astăzi 77 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"Zgomotoasele manifestări politice din viaţa românească, acum la cea de-a 20-a aniversare a... «Harababurii» zis revoluţionare din '89 , încerc să le preîntâmpin - ca şi altădată, în situaţii asemănătoare, cu mult calm, înţelepciune şi o anume stare de... visare artistică, acum când chiar astăzi, în zi aniversară, plec pe tărâmurile însorite ale Mediteranei, trecând prin antica şi moderna Atena, spre Peloponez la Nafplion şi Insula Spetses - unde voi da «primul tur de manivelă» al noului meu film, cel de-al treilea, în timpurile astea dezlănţuite în patimi deşucheate - încercând eu să dau o replică, sper, sentimental-dramatică cu «Iubirea elenă», scrisă de cunoscutul autor grec Kostas Asimakopoulos. Şi am încredere în ceea ce spun având o distribuţie de zile mari, dacă mă gândesc la nume ca Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Adrian Păduraru, Georgiana Saizescu şi nu în ultimul rând la prestaţiile extraordinare ale Ilenei Stana Ionescu şi Eusebiu Ştefănescu, ca să nu amintesc deocamdată numele celor care vin în generic din Elada.
Cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat... Plecăciunea mea pioasă în faţa credinţei strămoşeşti, iubirea de Neam şi Ţară mai presus de orice, ca şi de propria-mi Familie, eu dintotdeauna ambiţionând culmile, deşi-s izvodit dintr-o lume ţărănească ancestrală. Şi toate cele pomenite mai sus se pot regăsi cu abilitate atât în curgerea sinceră, uneori comic-dramatică a scrierilor mele literare, ca şi - natural în curentul subteran sufletesc al filmelor personale, mult iubite de publicul naţional.
Nici nu mă felicit pentru ceva, nici nu mă mustru pentru altceva, şi repet - mai presus de orice şi oricând, încerc să rămân eu însumi, îndârjindu-mă a fi mereu prezent, pentru binele meu şi al altora, care vor binevoi să mă înţeleagă...
...Ca posibil ministru al culturii şi al învăţământului românesc aş milita ca acest minister să poarte cu necesitate în formă şi conţinut noţiunea de Cultură şi Educaţie Naţională, aşa cum marile popoare nu se sfiesc a o face, fiind mândri de ceea ce sunt.
În ultimii ani, începând cu «Jurnalul unui bătrân lup de cinema» şi a altor scrieri - romane autobiografice «Un surâs... la Balul de sâmbătă seara» , «Astă seară dansăm cu... Bachus», «Istoria dramatică a unui film comic... Păcală", mi-am exersat capacitatea de a retrăi evenimente... Să spun că ar fi o amintire frumoasă seara când ridicându-se cortina unui teatru şcolar în Provincia Severineană, interpretând eu Lopahin din «Livada cu vişini», să-mi fi gâdilat plăcut simţurile murmurul sălii care mă exprima: «Ăsta-i Saizescu?!»... Să fie un moment de fericire când pe peronul Gării de Nord în '64 mi-am întâlnit fraţii ieşiţi din puşcăriile totalitare?... Să fie, da, să fie o amintire decisivă naşterea fiului meu Cătălin, graţie scumpei mele soţii Avi şi apariţia pe lume a nepoatei mele Maria... Bucuria şi a nepoţelului Matei... Floare de Tei.
La 20 de ani iubeam învăţătura, studiul.
La 40 de ani «Filmul - crez estetic şi profesiune artistică». Azi iubesc împlinirea artistică a fiului meu şi... a fiilor lui!"
Mi-e dor de o Românie mare, în care să se exprime Neamul în tot ce are mai valoros!
Mi-e dor de românii de pretutindeni, care plecaţi în lume voit sau nevoiţi, tânjesc după vorba, versul şi cântecul românesc!! Mi-e dor
de iarba verde de acasă!!!"
