Astăzi e ziua ta: Ion Besoiu

"Fără dragoste, chiar nu are rost să trăieşti..."
"Repet la teatru într-un nou spectacol, am terminat un film, îmi îngrijesc sănătatea, mă întâlnesc cu prietenii, că mai am aşa ceva, şi asta e foarte important pentru mine. Mă bucur că am ajuns la vârsta asta, nu am regrete, nu trăiesc nostalgic. Am tot folosit sintagma lui Eugen Ionescu – «Era frumos atunci că eram tineri, eram frumoşi şi încă nu murise nimeni». Mi-au murit foarte mulţi prieteni, mi-au mai rămas, am prieteni tineri, vioi, puternici şi care îmi dau şi mie stâncitate. Aşa trăiesc!

Nu ştiu dacă ajungeam cine sunt astăzi dacă nu mă năşteam român. Destinul nu ni-l facem noi neapărat, dar contribuim la perfecţionarea lui, dacă am primit o şansă în viaţă. Nu cred că în altă parte aş fi realizat aceleaşi lucruri. Am realizat aici ce am realizat în mijlocul poporului meu, al prietenilor mei, al condiţiilor în care am trăit, mai grele, mai bune. Arta, la noi în România, în general, s-a bucurat de atenţie şi dragostea românilor. Dacă aveam posibilitatea să joc atâtea filme câte am jucat în România în altă parte, poate aveam vilă la mare, la munte. Aşa, am un apartament. Ei, şi ce-i cu asta? Mă mulţumesc că mă bucur de stima poporului român.

Cred că sunt multe de schimbat la România, dar nu pot eu, un actor. Trebuie, în primul rând, schimbate o mentalitate, un mod de a gândi. Trebuie să ne strângem în jurul ideii de patrie, de ţară, s-o iubim în conti­nuare. Am fost rănit la 1 decembrie şi 24 ianuarie pentru că nu am văzut fâlfâind pe clădiri şi nici pe casele oamenilor tricolorul românesc. Poate că trebuie să renască mândria că suntem români, să renască ideea că vom avea într-o zi o ţară frumoasă, ea este frumoasă şi binecuvântată de Dumnezeu, dar ar trebui să nu mai asistăm la acest exod al tinerilor care vor să plece să lucreze în străinătate, să existe locuri de muncă. Avem tineri talentaţi, oameni extraordinari şi putem să realizăm aici lucruri formidabile. Dacă nu ar mai exista asemenea lucruri, viaţa ar fi mult mai frumoasă. Sunt de părere că orice lucru pe care îl facem, dacă îl facem cu dragoste, nu este greu. Nici un sacrificiu nu e greu când l-ai făcut cu dragoste. Cred că trebuie să avem mult mai multă dragoste faţă de ţara asta şi faţă de noi, de cei din jurul nostru, în primul rând. Suntem un popor talentat şi nu cred că talentul nostru este numai în folclor şi în cântecul popular. Trebuie să mai lustruim, să mai şlefuim puţin gusturile artistice care au început să se estompeze. Uitaţi-vă ce «minunăţii» de prost gust suntem nevoiţi să vedem la televiziunile noastre. E păcat! Avem lucruri mult mai bune de arătat.
Am o viaţă frumoasă ca actor, nu fiindcă am avut succes, dar pentru că am avut nişte colegi extraordinari, am făcut lucruri foarte interesante. Dacă aş evoca numai experienţa de la serialul «Toate pânzele sus» şi ar fi ceva extraordinar. Cine are ocazia să fie marinar şi să plutească pe oceane şi pe visuri?

Regret că nu mai am 25 de ani, dar cred că viaţa mea a decurs frumos. Regret profund că nu mai sunt lângă mine prieteni cu totul extraordinari, părinţii mei, fratele meu, soţia. Sunt regrete cu reverberaţii foarte adânci, dar trebuie să mergem înainte. Mai regret că a început să dispară din necesităţile tineretului nostru poezia. Nu sunt un nostalgic, dar pe vremea mea tinerii erau mari consumatori de poezie. Ştiau cine este Bacovia, Minulescu, Dimitrie Iacobescu, Octavian Goga. Mai puţini astăzi sunt interesaţi. Sigur, lumea a evoluat spre o tehnică, un bombardament informatic, dar lirismul trebuie păstrat, mai ales în ge­neraţia asta. Le recomand tinerilor, de câte ori am ocazia, să nu uite acest lucru şi să nu uite că tinereţea nu este veşnică. Trece repede şi trebuie trăită foarte frumos. Fără dragoste, chiar nu are rost să trăieşti. Când iubeşti, te faci mai frumos, când urăşti, devii urât.
La 80 de ani, îmi doresc sănătate, puterea de muncă pe care încă o am şi noi «comenzi» de activitate."