Dupa cativa ani dedicati exclusiv filmului, a revenit pe scena de teatru in spectacolele regizate de fiica sa, Ana Margineanu. Asta a facut-o sa iubesca teatrul mai mult decat oricand. Actrita Maria Ploae a implinit ieri 55 de ani.

"Mi-am dorit enorm sa fac teatru"

"Totdeauna intampin un nou an din viata mea cu bucurie; inseamna ca sunt sanatoasa, ca traiesc, ca ma bucur de viata, ca sunt inca pe aici... De trei ani, ziua mea de nastere este o zi speciala; coincide cu comemorarea mamei mele, care a plecat dintre noi acum trei ani, exact la 19 februarie. De fapt, de ziua mea ne adunam sa ne amintim de ea. A fost intr-adevar armonia, bucuria si sufletul casei noastre. Eu imi doresc sa fiu sanatoasa si sa ma bucur de teatru si mai ales de teatrul in regia Anei (n.r. - Ana Margineanu), fiica mea. Acum, am doua spectacole in regia ei si nu am cunoscut bucurie mai mare decat asta. Este formidabil sa ma las condusa de copilul meu, in care am incredere si care mi se pare extraordinar de puternic, de destept, de talentat si parca nicicand nu am iubit teatrul atat de mult ca acum. M-am reindragostit de teatru, daca se poate spune asa, din cauza Anei. Prima experienta cu Ana ca regizor a fost la «89.89, fierbinte dupa ’89», in 2004. A fost foarte bine ca am avut incredere si m-am lasat pe mana ei si, in general, simt ca este bine ca actorul sa aiba incredere in regizor, indiferent oricat de tanar ar fi. Stiu ca Ana este foarte fericita si mai stiu ca are ambitii foarte mari. Ea stie ca a fost o perioada cand nu am fost bagata in seama la teatrul meu si cred ca este foarte mandra si foarte fericita sa-mi dea locul pe care-l merit in teatru. Nici nu credeam ca va fi atat de speciala, atat de complexa aceasta situatie noua, de cand joc in spectacolele ei. Este ceva foarte dulce, neasteptat pentru mine. Nu credeam sa ajung sa mai traiesc o bucurie atat de mare ca aceasta. Pentru mine, familia este pe primul loc, pentru ca si meseria am putut sa mi-o fac datorita sprijinului pe care l-am avut in familie. Ma consider un om foarte norocos, mai ales ca simt ca voi avea inca mult de spus in meseria mea si in film, dar mai ales pe scena. Singurul meu regret este ca nu i-am spus mamei mai des ca o iubesc. Acum, ca nu mai este, de multe ori simt nevoia sa o strang in brate si sa-i spun cat de mult o iubesc si sa-i multumesc pentru cat de mult a facut ea pentru mine. In rest, sunt foarte multumita si foarte recunoscatoare lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat. Mi-am dorit enorm sa fac teatru. A fost viata mea. In momentul in care am dat examen si nu am reusit, simteam ca as fi preferat sa nu traiesc decat sa nu fac teatru. In timpul liceului, am recitat la o casa de cultura «Floare albastra» si cei care m-au ascultat m-au indemnat sa dau la teatru. Parerea celorlalti a contat foarte mult. A fost scanteia care a aprins vulcanul. Sunt fericita ca am facut ce am vrut si pe copiii mei ii las sa faca ce vor ei. Ii ajut, dar nu-i influentez, pentru ca mi se pare important ca in viata asta grea sa faci ce vrei. Imi doresc ca Oana Maria (n.r. - fiica sa cea mica) sa ia bacul cu bine si sa se faca actrita, asa cum isi doreste. Suntem o familie de artisti. Aschiile nu au sarit departe de trunchi. Ma consider o mama buna si o fiinta modesta."