"Astazi e ziua ta...": Mihai Stanescu - "Daca m-as naste din nou, as muri de pla

Caricaturistul Mihai Stanescu (foto) implineste astazi 65 de ani. La multi ani!

"Ce inseamna un an in plus pentru mine? Un an in minus pentru Iliescu. Ma apropii mai repede de pensie decat altii. Asta inseamna un an in plus, apropierea de pensie. De cand ma stiu nu mi-am aniversat zilele de nastere. Doar la restaurant mai mergeam. Mai mult de o persoana nu invit la restaurant, si asta de cand ma stiu. Nu am de ce ma bucura, intotdeauna sunt nemultumit de anul care a trecut, care nu mi-a adus chiar atat de multe satisfactii pe cat as fi vrut. Normal, am simtit altfel trecerea timpului la 25 de ani fata de aniversarea de acum. Inainte, timpul trecea greu, acum trece prea repede, si inainte aveam timp sa-mi fac planuri, acum nu mai am timp. Nu imi aduc aminte cum imi petreceam aniversarile in tinerete. Nu imi place sa petrec nici macar Revelionul. Nu am nici prieteni, nici dusmani si nu am pe cine invita la petreceri. Nici n-am timp sa-mi dau seama daca a trecut prea repede anul sau nu, daca am realizat ceva sau nu, de-abia a doua zi, dupa ce trece ziua de nastere, am timp sa ma gandesc. Anul acesta a fost mai scurt, pentru ca am lucrat pentru o campanie electorala, deci am avut treaba. Cele mai importante lucruri mi se intamplau pe vremea cand nu numaram anii. Nu ma interesa cati ani am. Cea mai importanta realizare a mea este Marele Premiu obtinut in Japonia, in 1981, la concursul organizat de cotidianul Yomuri Shimbun din Tokio. Atunci am fost cel mai satisfacut din punct de vedere profesional. Si de atunci nu am mai numarat anii, i-am lasat sa treaca… Uneori, cand imi faceam bilantul, ma gandeam ca mi-ar fi placut sa fac alte lucruri. Eu nu sunt din cei care spun ca, daca s-ar naste a doua oara, tot acelasi lucru ar face. Mi-ar fi placut sa fiu arhitect, ziarist - vorbesc de ziarele de acum 20 de ani. Acum nu mai merge, sunt prea multi ziaristi, m-as amesteca in urna si nu m-as mai vedea. O data cu implinirea acestei varste imi doresc sa apuc si anul viitor tot la munca. Inaintarea in varsta nu este o povara pentru mine. E o povara pentru cei care imi vor citi testamentul. Mi-as dori o alta varsta, poate una mai mare, mai batrana, sa am 90 de ani, ca sa iau si eu un premiu al Academiei. Afara am luat 30-40 de premii, aici nu am luat nici unul si astept varsta pe care o au unii care primesc premii la 90 de ani. Oricine e mai trist la implinirea a inca unui an, mai ales un artist, care isi face un bilant si se gandeste ca ar fi putut face mai mult, si astfel sa aiba mai multe satisfactii. Daca m-as naste din nou, as muri de placere!"