Mâine, îndrăgita interpretă îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".
Folclorul este terapia sufletului său. Printre o ploaie de solişti şi o singură televiziune a "crescut" Mioara Velicu. Mâine, îndrăgita interpretă îşi sărbătoreşte ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".
"Mi-a fost dintotdeauna drag să cânt. De foarte mică, de la 4 ani, iubesc această artă. Chiar dacă nu aveam un repertoriu am cântat tot ceea ce auzeam de la mama. Pe ea am moştenit-o. Fiind o familie mai modestă, într-un sat uitat de lume unde nu aveam difuzor nu aveam de la cine asculta, decât de la mama. Am plecat pe drumul cântecului cu mare bucurie în suflet pentru că aveam talent, deşi se spune că trebuie puţin talent şi multă muncă. Consider că poţi munci cu un om ani la rândul pentru a-l forma ca solist, dar fără har nu vei reuşi să faci nimic.
Mi-am făcut singură repertoriul şi când am devenit puţin mai cunoscută am fost ajutată de oamenii din televiziune sau din radio şi de marii noştri solişti.
Cei cinci pe care nu o să-i uite nimeni niciodată: Sofia Vicoveanca, artista care a fost şi va rămâne un model pentru mine, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu. Pe aceştia nu i-a întrecut nimeni şi nici nu o să-i întreacă vreodată. Sunt cunoscuţi de la cel mai mic la cel mai mare.
Anul acesta împlinesc 45 de ani de cântec. În toată această perioadă nu am primit diplome sau premii, nu am fost recunoscută pe plan naţional, nu am luat nici un premiu... singura diplomă pe care o am este cea de a fi Cetăţean de Onoare al oraşului Bârlad. Nici măcar în Tecuci nu s-a interesat nimeni de mine. Cu toate acestea nu mă simt jignită pentru că publicul mă vrea pe scenă, iar aplauzele lor îmi umplu sufletul de emoţie. Aplauzele reprezintă cea mai importantă diplomă pentru un artist.
Sunt de părere că mai am de învăţat până ce voi închide ochii. Mi-a plăcut de fiecare dată să mai am trepte de urcat. Nu pot spune că aş vrea să mor pe scenă, dar dacă rămâne ceva în urma mea voi fi împlinită. Aşa cum se spune că niciodată nu eşti profet în ţara ta eu totuşi încerc să mă încu-rajez şi să-mi alung tristeţea că nu sunt invitată în judeţul meu pe care îl reprezint şi de unde mi-am cules cântecele. Sunt chemată în toate colţurile acestei ţări, numai acasă nu...
Folclorul reprezintă pentru interpreta Mioara Velicu tot una cu propria origine. Cum să-ţi uiţi obârşia, cum să-ţi uiţi autenticitatea, tot ce ai trăit? Eu nu voi uita niciodată prispa casei. La final, îl voi cita pe marele nostru instrumentist şi artist Dumitru Fărcaş, care spunea aşa: «Iubiţi muzica populară, pentru că ea este actul de identitate al românului.
Dacă va veni ziua în care nu se va mai auzi nimic de folclor, noi nu vom mai fi o naţie»". Sper din tot sufletul să nu apuc acea zi."
Citește pe Antena3.ro