Astăzi e ziua ta: Mircea Ionescu-Quintus

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus împlineşte astăzi 97 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

Din păcate, prietenia politică, la un moment dat, se destramă
“În detrimentul casei generale de pensii, aş dori ca toţi cetăţenii noştri să trăiască 100 de ani”
 “În ceea ce priveşte viaţa mea şi a familiei mele, ne-am obişnuit cu vârsta noastră. Soţia mea este cu zece ani mai tânără ca mine, dar sunt şI la ea sunt nişte ani adunaţi, ne-am ordonat vieţile în aşa fel încât să putem rezista, vorba medicului nostru, . În fine, ducem viaţa unor vârstnici, din păcate zilele şi anii trec necruţător. Despre mine se ştiu foarte multe, mai ales că în ultimii 20 şi ceva de ani am avut o viaţă publică, din fericire nu s-a vorbit urât de mine. Am îndeplinit nişte înalte funcţii în stat, am încercat să fac ce se cuvine în politică, dar şi în viaţa publică şi sper că nu m-am făcut niciodată de ruşine, mi-am făcut datoria. Îmi place să cred că atunci când mă întâlnesc cu cineva îi face plăcere să mă vadă şI acest lucru îl simt măcar în oraşul meu Ploieşti, ies mai rar, dar de câte ori ies, concetăţenii mei mă salută, mă întâmpină cu plăcere, mă opresc, stăm de vorbă, ceea ce înseamnă că nu am lăsat o amintire urâtă în aceşti mulţi, mulţi ani de viaţă.

Aş spune că cei care conduc, mă refer la partidele politice, parcă nu au suficientă experienţă. În politică izbuteşti dacă într-un anumit moment ştii să depăşeşti un impediment, mai mare sau mai mic, prin înţelegere, n-aş zice neapărat prin compromis, dar printr-o îngăduinţă dintr-o parte în alta, primând întotdeauna interesul general, interesul public şI mai puţin cel individual. Din păcate, tinereţea împiedică câteodată această înţelegere şI eu sunt amărât că USL-ul acesta care a însemnat pentru foarte mulţi dintre noi o speranţă, o certitudine că viaţa ni se poate îmbunătăţi, iată că se destramă şi nu ştiu ce se va putea aşeza în locul unei asemenea alianţe democratice. În partidul nostru eu am prieteni care nu sunt neapărat politici. Din păcate, prietenia politică la un moment dat se destramă.

Acel mult aşteptat în viaţa românilor de rând sper să vină cât mai curând ca să-l mai apuc şi eu. Depinde nu numai de noi, adevărul este că suntem într-o parte a lumii foarte strâns legată de ţările din jurul nostru. Oricât de bine ar fi condusă o ţară, efectele neajunsurilor din alte ţări învecinate se resimt. Totuşi, eu am fost întotdeauna optimist şI am crezut că dificultăţile îşi au şi ele dezlegările lor. Să sperăm că vom avea înţelepţi în fruntea treburilor publice care să găsească soluţiile cele mai bune pentru traiul omenesc al concetăţenilor noştri.

Nu-mi vine să cred că au trecut atâţia ani de când am luat viaţa în piept. De la 15 ani, am rămas fără sprijinul tatălui şI de atunci m-am tot simţit răspunzător pentru cei din jurul meu, pentru familie, pentru prieteni. Întotdeauna am încercat şi am găsit soluţii care să-mi îmbunătăţească şi relaţiile şi viaţa.

În detrimentul casei generale de pensii, aş dori ca toţi cetăţenii noştri să trăiască 100 de ani. Pentru mine, nu-mi doresc altceva decât sănătate, un trai modest şi să-mi sfârşesc viaţa fără necazuri nici pentru familia mea, nici pentru concetăţenii mei.”