"Astazi e ziua ta..." - Nichita Danilov

A debutat editorial in urma cu 25 de ani, cu volumul de poeme "Fantani carteziene". A primit de atunci numeroase premii literare, iar poezia sa a fost tradusa in mai multe limbi straine. Scriitorul Nichita Danilov a implinit ieri 53 de ani.

"Pierzi ceva, castigi altceva si viata merge inainte"

"Traim intr-un timp care nu ne mai apartine. Pare un inceput de apocalisa. Saptamanile au devenit minute, lunile ore, iar anul trece mai repede decat o zi. Biologic, nu mai facem fata atator schimbari. Timpul s-a transformat intr-un carusel, ce se invarte intr-un ritm halucinant. Ne avantam atat de repede, incat nici nu mai simtim ca existam. Un an in plus inseamna, de fapt, un an in minus. Mai tai ceva, mai adaugi altceva. O cifra, o litera. Un vers. O poezie. O povestire. Un roman. Un ceas, o zi, un an din viata ta. Dar orice ai face sau n-ai face, viata se scurge oricum. Ramane in urma noastra un gol. Pentru a-l umple, scrijelim cuvinte pe hartie. Prin intermediul lor, mai ramai un timp printre cei vii. Literatura e o forma de dainuire. S-a intamplat sa fiu nascut in aceeasi zi cu un alt poet iesean, Daniel Corbu, si mi se pare normal s-o petrecem impreuna. Dimineata, ca-n fiecare an, am mers la biserica. Am ascultat slujba si m-am gandit la ce-am facut si la ce mai am de facut. Nu mi-am propus niciodata ca in aceasta zi sa fac ceva iesit din comun. Caut doar sa-mi aduc aminte de mine. E o zi a aducerilor aminte. De aceea caut s-o petrec, cum altfel?, decat inconjurat de cei dragi. Timpul mi-l inchipui ca pe un rau. Ma las dus de valurile lui. Ce rost are sa te impotrivesti curgerii, o data ce fiecare celula a ta e o unda ce curge intr-un singur sens? Cea mai importanta zi, reperul celorlalte, ramane prima. E kilometrul zero. Si totusi existenta e un dar. O bucurie. Pierzi ceva, castigi altceva si viata merge inainte. Intr-o astfel de zi, vrei, nu vrei, iti faci si un bilant. Tragi o linie si te gandesti atat la lucrurile pe care le-ai facut, cat si la cele pe care nu le-ai putut face. E o zi in care incerci sa-ti modelezi un pic caracterul. Si o data cu el, viitorul. Daca am opri timpul in loc, am deveni niste statui. N-as vrea sa traiesc intr-o astfel de lume. Frumusetea vietii consta tocmai in efemeritatea si irepetabilitatea ei. Daca totul ar dura la nesfarsit sau daca viata ar fi reversibila, am transforma lumea aceasta intr-un cosmar. Cred ca sunt introvertit. Dar nu atat de introvertit, incat sa devin pentru ceilalti o problema. Caut sa inteleg lumea asa cum este ea. S-o inteleg si s-o descriu. Trecerea unui alt an ma face, poate, un pic mai trist. Dar si mai intelegator fata de mine si de ceilalti. A fost un an contorsionat. Plin de evenimente neasteptate. Am trecut peste cateva cumpene grele. S-au stins din viata tata si un prieten apropiat, de la care am invatat multe lucruri: poetul Mihai Ursachi. Am avut si alte cumpene. Dar si multe realizari. Tot anul trecut, am scris si am publicat, la Editura Polirom, "romanul Talpi"."