Astăzi e ziua ta... Oana Sârbu!

Îndrăgita artistă îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Dacă aş putea, aş opri oamenii din drumul lor grăbit şi i-aş pune să distingă cântecul păsărilor din copacii Capitalei de «celălalt» zgomot atât de agresiv al grabei cu care nu înţeleg întotdeauna încotro se-ndreaptă", spune Oana Sârbu.

"Dacă aş vedea-o acum pe Oana mică, aş sfătui-o să nu se joace exclusiv cu păpuşile şi să înveţe să meargă şi cu bicicleta, să sară de la trambulină, să urce pe munte cu telecabina, să înveţe să meargă pe patine cu rotile, pentru că va creşte mare şi s-ar putea să aibă nevoie să fi învăţat toate astea.

Şi, de asemenea, aş învăţa-o că nu e bine să fie atât de vulnerabilă. Că cineva acolo sus o iubeşte mult şi o apără de rele. Trecerea timpului n-o simt, n-o văd pe chip. În suflet mă simt cu prefixul «2», uneori chiar cu «1».

Trăiesc frumos viaţa, aşa cum îmi place, aşa cum am norocul s-o trăiesc: sănătoasă, cu meseria mea pe care o fac aşa cum îmi place şi unde vreau, alături de familia mea minunată de care sunt mai mult decât oricând aproape, cu un gest pe care de-abia aştept să-l fac. Chiar asta îmi ocupă timpul şi mintea în prezent, dar despre asta, la timpul potrivit.

Cred că dacă n-aş fi fost artistă deşi mi-e greu să cred că n-aş fi fost asta, mi-ar fi plăcut să îngrijesc copiii, bătrânii sau animalele. Câteodată cred că aş fi putut fi curtezană. N-am făcut greşeli, dar în anumite momente mi-ar fi plăcut experienţa unor alte decizii. Nu regret nimic, viaţa mea este exact aşa cum trebuie să fie.

Mi-am dorit întotdeauna să fiu artistă, aşa e firea mea, şi dacă nu eram aş fi fost. Mi s-au întâmplat multe lucruri minunate fără măcar să apuc să mi le doresc.
Cred că sunt un om tare norocos.
Fericirile mele sunt cele pe care le simt şi câteodată sunt mici de tot.

Muzica e a doua mea identitate. Să-i dau o culoare? Da, muzica are culoarea Dulce-Amară, ca şi dragostea... Puţină lume ştie, pentru că nu am îndrăzneala de a arăta ştiu lucrul ăsta, ascult şi cunosc multă muzică. Tot timpul mi-e ocupat cu muzica, profund, când ascult o melodie care-mi place, o reţin pentru totdeauna, o pot reproduce aşa cum e şi nu uit de nici o armonie fie ea cât de complexă. Îmi place muzica în detaliu.

Ascult şi posed o colecţie impresionantă de muzică veche, clasică sau
din diverse timpuri istorice sau cu anumite specificuri. Sunt o mare iubitoare a genului musicall (am norocul de a fi întâlnit un partener alături de mine căruia să-i placă muzica în egală măsură ca şi mie).

Cred că artiştii sunt oameni aleşi. Cred că există firi artistice şi în oamenii care nu aleg această meserie. Dar emoţia pe care o transmite un artist...este un sentiment foarte puternic pe care-l transmit oamenii sensibili, profunzi, inteligenţi, cu aplecare către detaliul vieţii, acei oameni complecşi, sofisticaţi.

Prin privire, atitudine sau un simplu gest al mâinii. Cred că cei sensibili îi pot provoca, învăţa, determina pe semenii lor să fie ca ei, măcar şi pentru scurt timp. Oamenii care nu «simt» sunt pustii, săraci. Dar asta nu e o vină."