"Astazi e ziua ta..." - Petre Moraru

Cea mai recenta reprezentatie a avut-o in spectacolul "O zi din viata lui Nicolae Ceausescu", pe scena Teatrului Mic. Dupa o cariera de aproape 30 de ani, nu regreta ca n-a ajuns "vedeta" caci a stiut sa primeasca de la viata ce i s-a oferit. Actorul Petre Moraru implineste astazi 63 de ani.

"Viata mi-a daruit foarte multe lucruri"

"Un an in plus, dupa o anumita varsta, cantareste mai mult decat pana atunci. La 20 de ani are o valoare si dupa 60 de ani are alta valoare. M-a fascinat o declaratie a lui Nicolae Manolescu pe care a dat-o acum cativa ani: « Din nefericire, anii trec foarte repede! ». Si asa e. Ieri terminasem facultatea si alaltaieri intrasem la facultate. Dar asta nu poti sa o simti decat mai tarziu.
Nu sunt genul de om care sa spuna «Eu la varsta aia trebuie sa fi realizat ceva si la varsta cutare sa fi realizat altceva... »; nu sunt genul de barbat planificat, sunt genul de om care primeste de la viata ce i se da, nu m-am agatat niciodata de ceva. Stand si privind in urma, viata mi-a daruit foarte multe lucruri, care sunt esentiale pentru mine, in primul rand un copil, in al doilea rand ceilalti copii de care m-am atasat in viata... Intamplarea face ca toate sunt fete, nu am nici un baiat. Cred ca legatura intre parinte si fata este cam aceeasi care este intre baiat si mama.
E o altfel de legatura, desi fiecare barbat ar vrea sa fie un barbat in familie, sa i se nasca un baiat. O zi de nastere e emotionanta dar nu ma sperie trecerea unui an, multumesc lui Dumnezeu, n-am spaime, nu sunt un barbat orgolios, numai barbatii foarte orgoliosi au spaima imbatranirii si atunci incep sa isi faca liftinguri...
Una din impliniri este bucuria ca am un copil, o fata, care este studenta; viata a vrut ca dupa niste ani in care noi nu am stat impreuna decat foarte putin, iar eu eram un tata de duminica, de trei ani de zile sa fim impreuna. Intotdeauna am fost omul care mi-am gasit eu vina, m-am considerat pe mine vinovat si apoi pe altii, deci nu sunt genul de om care sa ma debarasez de prostiile pe care le-am facut in viata, si am facut destule, slava Domnului. Eu zic ca nu mai am ce regreta; mai am o calitate, nu pastrez in mintea mea nimic urat, chiar si atunci cand mi s-a facut rau in viata, dupa un anumit timp, m-am debarasat de imaginile negative.
Acum 30 de ani cand am venit in Bucuresti, am avut sansa sa joc intr-un rol principal intr-o piesa la televiziune si atunci o doamna care se ocupa de acest lucru mi-a spus: «Vrei sa fii vedeta?» iar eu i-am raspuns: «Cum sa nu? Cine n-ar vrea?». Mi-a spus apoi un lucru de care nu m-am tinut: « Din acest moment, sa nu accepti un rol sub asta». Si am acceptat. Nu am ajuns vedeta, deci nu a fost vina nimanui. A fost vina mea ca nu am ascultat."