In peste 30 de ani de activitate in domeniul neurostiintelor a contribuit la modernizarea cercetarii, invatamantului si asistentei neurologice din Romania. Academicianul prof. dr. Constantin Popa si-a aniversat ieri ziua de nastere.

"Pot sa fiu multumit ca am salvat... vieti"

"De vreo zece ani de zile nu fac din ziua de 24 aprilie o sarbatoare, pentru ca imi aduce aminte de parinti, de trecut... Ziua de nastere este a mea, a sotiei, a celor dragi mie, dar nu fac din ea un eveniment. Evenimentul poate fi in fiecare clipa, si nu spun o noutate. Prefer o bucurie de fiecare zi, decat de o singura zi pe an. Trebuie sa nu-ti para rau de timpul ce trece. Anii de dinainte de revolutie, pe care altii considera ca i-au pierdut, eu i-am valorificat citind si studiind. Am avut norocul sa pot iesi si afara, dar am ajuns la concluzia ca locul meu este aici, in tara. «Decat al cincilea intr-o tara straina, mai bine primul in tara ta», imi spunea un fost profesor evreu. Anul acesta este un an special pentru toata lumea. Profesional sunt sperante, dar asta tine de o evolutie in timp si de o organizare corespunzatoare de ordin specific, profesional, dar si de ordin politic. Cu echipa de la Institutul pe care il conduc, care se ocupa de cea mai importanta problema de sanatate din Romania, bolile neuro-vasculare, neurologice in general, am reusit in decursul timpului sa fac performante de nivel international. Am infiintat primul Institut de boli neuro-vasculare din centrul si sud-estul Europei, datorita statului si sistemului de sponsorizare care s-a creat in urma hotararilor OMS si ale Conferintei Europene de la Helsingborg. Colaborarea mondiala ne-a permis un schimb de idei si de ajutoare, de sprijin reciproc, noi din punct de vedere al cunoasterii stiintifice, altii din punct de vedere al dotarilor. Astfel am reusit sa avem prima unitate de urgente neuro-vasculare din tara. Sunt medic si mai apoi academician cu studii importante in domeniul neurologiei si nu numai. Dar, faptul ca sunt membru al Academiei Romane la o varsta la care altii nu au avut acces, demonstreza ceva. Sunt membru a nenumarate societati stiintifice internationale, am peste 1.000 de lucrari stiintifice, peste 20 de congrese la nivel national si international la care am participat, dintre care 10 le-am condus eu... Sunt profesor universitar de neurologie si asta insemneaza zeci de generatii. Prin ce-am transmis altora, cred ca s-a multiplicat acest efect. Ma intristeaza faptul ca nu se pot generaliza masurile care se pot lua la nivel national. Omul care locuieste in mediul rural nu poate avea totdeauna acces la ceea ce altii au acces. In Romania, mortalitatea prin bolile neuro-vasculare este pe primul loc. Ceea ce poti rezolva dupa ce s-a produs accidentul vascular este relativ putin. Preventia este esentiala si asta se face cu cheltuieli mari. Cred ca o data cu intrarea in comunitatea europeana regulile general europene vor putea fi adaptate cum trebuie si la noi in tara. Ceea ce fac eu de cativa ani incoace este pregatirea retelei din tara pentrun a face fata ajutorului care va veni din comunitatea europeana, incat, sa nu vina altii sa ne faca ordine intr-un loc in care noi stim mai bine ce avem de facut. Cea mai mare realizare a mea este ca in decursul a peste 30 de ani de activitate, in afara de cercetarea stiintifica de a ii invata pe tinerii din Romania si din strainatate ceea ce inseamna neurologia la ora actuala, cred ca pot sa fiu multumit ca am salvat peste o suta de vieti, care daca nu eram eu mureau. Nu e falsa modestie, asta mi-era meseria, asta am facut. Stilul de viata pe care-l am, nu a facut neaparat ca viata mea sa devina un stereotip fara valoare, dar imi da posibilitatea sa fac performante si sa ma bucur de ceea ce fac."