"Nu ştiu dacă jurnalismul este pentru suflet, câteodată este foarte mult despre orgoliu. Din fericire, şi despre dezbatere. Din această perspectivă, este destul de pasionant. Dar dacă vorbim despre presa de la noi... mărturisesc că îmi oferă aceeaşi părere despre cum se face cam totul în România. Suntem maniaci ai judecăţilor de valoare despre alţii. Înjurăm politicul, presa, şpaga, ca şi cum ar fi ciume bubonice venite din China. Habar n-am cum se face presa în România. Se face în România!", ne povestea Radu Naum. Astăzi împlineşte 43 de ani. La mulţi ani!
"Mai degrabă vremurile ne trăiesc pe noi. Există o atmosferă de amărăciune nervoasă pe care o respir, asemenea tuturor, dar şi o senzaţie ciudată de alternanţă între stări de bine şi impresii rele.
În general trăiesc mai mult prin studiourile GSP TV. N-am proiecte de declarat în public, poate şi pentru că n-ar fi prea deştept să arunci cu vorbe în astfel de vremuri ceţoase.
Datorez acestei ţări şi acestui popor fix cât îmi datorează şi ele mie, e ca în principiul vaselor comunicante. Neamţ, japonez sau arab am uşoare probleme să mă imaginez. În schimb, m-am întrebat de câteva ori cum ar fi fost ca tatăl meu să fi acceptat slujba care înţeleg că i s-a propus în Franţa atunci când eu aveam câţiva ani. Nu ştiu dacă ar fi fost mai bine. Trei lucruri pe care le-aş schimba în România... Pe mine, pe tine şi pe el. Şi pe ea. Cele trei, treizeci sau trei mii de lucruri de schimbat ţin de aceste transformări.
Cel mai frumos moment din ultimul an... Descoperirea unor oameni pe care banii foarte mulţi nu i-au schimbat.
Mi-aş dori să fiu mai atent la comunicarea cu ceilalţi şi să-mi înţeleg mai bine trecutul.
Cele mai frumoase trei amintiri... N-am doză de exhibiţionism pentru a putea răspunde. Acceptaţi această sinceritate în locul unor ilustrate artificiale.
La 20 de ani, la 40 de ani, la fel ca şi astăzi iubesc ceea ce iubesc (încă) cei mai mulţi dintre bărbaţi."