x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Astăzi e ziua ta, Radu Varia

0
19 Mai 2014 - 00:04
Astăzi e ziua ta, Radu Varia


“Trăiesc şi azi sub magia lecturilor din adolescenţă”

De veghe la Porţile Orientului

Criticul şi istoricul de artă, Radu Varia îşi sărbătoreşte miercuri ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

“Ziua mea de naştere, 21 mai, mă găseşte recitind cu încântarea din adolescenţă paginile sublime ale celei mai vechi epopei scrise vreodată, Epopeea lui Ghilgameş, Regele Urukului acum vreo cinci mii de ani, intrat în legendă ca fiind două treimi zeu şi o treime om, dar mai curând om decât zeu în sufletul său, căci cunoscuse incertitudinea, dubiul, dragostea, revolta, disperarea, înţelepciunea şi în cele din urmă moartea, de vreme ce Zeii cei Mari îşi rezervaseră lor, şi numai lor, eternitatea.

Diferenţa dintre lectura de atunci şi cea de acum e că azi trăiesc magia acestei capodopere din somptuoasa perspectivă a viziunii inspirate a guaşelor din 1950 ale marelui pictor român Horia Damian care, sosit la Paris cu patru ani în urmă în căutarea împlinirii propriului destin resimţea, mai curând decât modernismul momentului, modernitatea, seducţia incomparabilei arte a vechii Mesopotamii şi a Sumerului, apoi a Egiptului, înainte de a-şi găsi în India fundamentele reflecţiei asupra vieţii şi a sacralităţii, iar în Bhagavad Gita cartea de căpătâi.

Împrejurarea e de natură să-mi aducă în minte faptul că la rândul său Constantin Brâncuşi aprofundase celebra scriere Jetsun Kabum, Cartea lui Jetsun, jurnalul extraordinarei experienţe spirituale a călugărului tibetan din secolul al 12-lea, Milarepa, până la punctul de a se referi la ea ca la un adevărat ghid şi a recita adesea întregi pasaje din aceasta.

De unde şi tema unei expoziţii pe care o pregătesc în prezent pentru un mare muzeu internaţional: România sau Poarta Orientului: Brâncuşi, Damian. Misiune originală, sublimă, pe care mi-o asum conştient de faptul că unda imensă a culturii universale are în Orient rădăcini mai profunde decât acelea binecunoscute, şi de altfel atât de fecunde, născute în Apus. Brâncuşi, admirat de toată lumea, şi Damian, ignorat încă de mulţi, sunt pietre de hotar în lectura nouă pe care o propun asupra culturii şi artei din secolul trecut.

La jumătatea lui noiembrie, pe de altă parte, vom inaugura la Biblioteca Naţională o amplă expoziţie dedicată artiştilor români cel mai puţin conformişti din anii războiului rece, când eram rupţi de lume, şi care aveau totuşi să fie revelaţi publicului internaţional, la Edinburgh, de Richard Demarco împreună cu mine: Ion Bitzan, Horia Bernea, Paul Neagu, Grupul Sigma de la Timişoara, la care voi adăuga mărturii revelatoare şi secvenţe de teatru: Liviu Ciulei; de dans: Miriam Răducanu şi Gheorghe Căciuleanu; de poezie: Marin Sorescu, cu toţii prezenţi pe atunci în capitala culturală a Scoţiei celtice.

În fine, mă bucur să anunţ o nouă ediţie a cărţii mele Brâncuşi, lucrare cu zeci de mii de exemplare epuizate din 1986 încoace în limbile engleză, franceză şi japoneză, ediţie pe care o pregătesc împreună cu vechii mei editori, Rizzoli la New York şi, respectiv, Gallimard la Paris.”


Serviciul de email marketing furnizat de