"Astazi e ziua ta..." - Romulus Vulpescu

Poetul Romulus Vulpescu are o singura dorinta astazi, de ziua lui: sa vada lumina tiparului cartile care-i stau in sertar. In rest, implinirea celor 72 de ani inseamna un cadou de la Dumnezeu si un pachet de tigari in minus.

"Pariuri cu eternitatea nu se pot face"

"Un an in plus inseamna o tigara in minus, daca nu, chiar un pachet, pentru ca de la o vreme nu mai am voie nici aia, nici aia... Mai inseamna un an pe care mi l-a facut cadou Dumnezeu. Astazi o sa stau cu familia mea, cu sotia mea, cu fiica mea si cateaua noastra, Nera, si atat. De vreo cativa ani, mi se pare putin cam "nu stiu cum" sarbatorirea asta a zilei de nastere... Asta nu inseamna ca daca vin niste oameni sa ma felicite, eu ii dau afara si nu-i omenesc cu un pahar de vin, dar nu fac nici un fel de petrecere. Singura mea tristete e ca n-am putut sa realizez chiar tot ceea ce am voit eu sa fac, ca nu am putut sa-mi duc pana la capat niste proiecte, niste lucruri pe care le am gata facute; acum am trei carti gata, dar nu am editor, asa ca e ca si cum nu le-as avea. Cand eram ceva mai june, pe la vreo cincizeci si ceva de ani, am avut parte de o sarbatorire la teatrul din Oradea. Eu m-am nascut la Oradea si prietenii de acolo mi-au facut o mare petrecere. A venit si Tudor Gheorghe... a fost o treaba mai deosebita. Mi-a facut o mare placere si cam de atunci n-am prea mai sarbatorit; dupa ’89 n-a mai bagat nimeni de seama ca eu imbatranesc. Am imbatranit in anonimat, ceea ce e foarte bine, sa nu mai afle lumea: ‹‹Hop, ia uite, ma, cand a implinit si asta 72 de ani!?››. De ziua mea imi doresc sa mai traiesc putin si sa-mi vad tiparite cartile de care va spuneam. Nu vorbesc de carti pe care as mai vrea sa le scriu, pentru ca asta e o obraznicie, si pariuri cu eternitatea nu se pot face, iar eu nu fac prinsori cu Dumnezeu. Mi-as dori, daca imi mai da Dumnezeu zile, ca macar pe acestea sa le vad tiparite. La varsta pe care o implinesc sunt cu ai mei, e bine, nu am tristeti si, stiind ca trebuie sa murim cu totii intr-o zi sau intr-alta, nu ma bantuie astfel de tristeti. Pentru mine va fi o zi ca oricare alta, in afara de faptul ca imi mai telefoneaza cate un prieten, ca a mai aparut cate-o vorba scrisa, frumoasa, incolo n-am un sentiment deosebit si se cheama ca am mai pacalit putin contractul meu, daca el exista, cu Dumnezeu. Vad ca functioneaza inca, ma rog, pana acum El nu l-a denuntat, pentru ca eu nu-l denunt, dar ma tem sa nu-l denunte El. Sunt un carturar, in sensul de om de carte, un om de cultura, si as fi foarte mandru sa ramana dupa mine ideea ca am contribuit cu ceva, cu mintea si cu puterile mele, la cultura, la civilizatia, la dainuirea acestei tari."