Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre marile doamne ale cantecului popular romanesc, Sofia Vicoveanca, implineste astazi 70 de ani. Jurnalul National ii ureaza 'La multi ani!'.
'Fac ceea ce fac de-o viata, cant. La sfarsitul acestei luni, inceputul lunii viitoare, imi apare un nou material muzical, «Lume draga am petrecut», cu 23 de piese noi, culese. Mi-a aparut si un DVD, tot cu 23 de piese. Continuu sa-i bucur pe cei care ma vor. Sunt sanatoasa, sunt bine. In avalansa asta de interpreti, lumea inca mai apeleaza la artisti cu experienta, cu atatia ani in carca.
Cea mai mare implinire personala este ca am doua nepoate, regretul mare este ca mi-am pierdut sotul acum zece ani. Profesional, sunt mandra ca lumea inca ma mai vrea. Multa lume a programat petreceri, intalniri pentru la anul. Mi-e frica sa-mi fac planuri pe termen lung, pentru ca se stie, noi ne facem planuri aici, pe Pamant, iar Dumnezeu rade de noi, avand planul Lui pentru fiecare dintre noi. Ca atare, spun intotdeauna «Bagati-ma la surprize!», daca sunt sanatoasa cu drag vin. Aceste solicitari sunt foarte importante pentru mine, pentru ca nu dau ragaz nici uratului, nici singuratatii sa bata la usa. Aflandu-ma in fata multimii, bucur lumea, fac poze, dau autografe... Asta-i hrana mea, viata mea! Pe 1 octombrie implinesc 52 de ani de cantec. Am incercat sa nu supar pe nimeni, sa nu pun piedici nimanui, cine mi-a cerut sfatul l-am sfatuit. In rest... regret ca fug anii, dar inca se mai poate spune cate ceva, in ciuda celor care scot pe piata fel de fel de cantece care nu stiu cat stau la temelia adevarului.
Chiar inainte de a veni noi pe lume, cred ca destinul nostru este croit de Sus, orice ce am face. Cred cu tarie acest lucru. Nu am inceput sa cant nici la 3 ani, nici la 10 ani. A tasnit asa... Cred in destin si cred ca Dumnezeu are grija de fiecare dintre noi. Eu ma mandresc ca sunt romanca, pentru ca vin dintr-o zona frumoasa, bogata, cu oameni frumosi la suflet, oameni harnici, asta nu inseamna ca nu avem si lepre. A cunoaste o zona cum este Bucovina sau oricare alta, nu inseamna sa citesti sau sa vizionezi un documentar, ci inseamna sa-i pasesti pragul, sa intri in casa unor gospodari, sa-i vezi la munca, la hora si ingenuncheati la altar. Doar asa poti cunoaste o zona.
In momentul in care nu o sa mai fiu, sigur o sa vorbeasca altii despre mine. Am fost omul care a ramas la fel ca la inceput, cu acea stare de emotie, grija si respect fata de sufletul spectatorului. Si acum cand pornesc undeva imi ascult negativele cu o zi inainte, imi pregatesc costumul, ma pregatesc temeinic, nu ma duc la intamplare la nici un fel de intalnire.
Intotdeauna am acea stare de tensiune, dar si de bucurie atunci cand intalnesc publicul. Am nevoie de foarte multa lumina in sala de spectacol, sa vad chipurile oamenilor. Asa verific cat reusesc sa transmit, daca am sufletul lor in palma sau nu-l am, este foarte important, in momentul in care faci serios ceea ce faci, sa fii sincer. Sinceritatea se vede dupa felul in care pasesti in scena, si publicul simte asta.
As vrea sa fac o urare tinerilor care sunt la inceput de drum. Le doresc din toata inima sa ajunga si ei la varsta pe care o am eu si la forta pe care inca o am si aceeasi pasiune si sinceritate sa aiba pe tot parcursul vietii, pentru ca drumul nu este numai insorit, apar si nori, dar atunci cand ai sinceritate si drag de ceea ce faci, nu se poate sa nu razbesti. Le doresc din suflet sa ma depaseasca atat la repertoriu, cat si la varsta. Celor care ne urmaresc le doresc viata frumoasa cu paine calda si dulce pe masa si sa-si bucure sufletul ascultandu-ne cantecele. Va multumesc ca nu m-ati uitat!'
