Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 1,7 milioane de români îşi aniversează marți onomastica de Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena - 476.643 - poartă numele de Constantin, alţi 79.276 - Costel, iar 30.668 - Costică.De asemenea, alte 21.062 de persoane se numesc Costin, 10.674 - Costinel, 746 - Costi şi 330 - Costeluş.
Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 872.774 poartă numele de Elena, alte 115.950 - Ileana şi 24.501 - Constantina. Alte 63.900 de femei poartă numele de Lenuţa şi 48.988 - de Constanţa. Statisticile existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date arată că 1.388 de persoane se numesc Nuţi şi 3.627 - Leana.
Sfintii imparati, Constantin sI mama sa, Elena, erau de neam roman. Tatal lui Constantin cel Mare, Constantiu Chlorus, la indemnul lui imparatului Diocletian, a divortat de Elena, care nu s-a recasatorit, ci a trait cu credinta in Dumnezeu, in preajma fiului sau, Constantin.
In acei ani, Maxentie, care imparatea in Roma, facea nenumarate nelegiuiri, chinuindu-i pe crestini si daramand sfintele biserici. Constantin n-a fost de acord cu persecutia tiranului Maxentie sI a pornit razboi impotriva lui. Cu toate ca avea mai putini ostasi decat Maxentie, si-a pus nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu, Caruia se ruga deseori, cu toate ca, la acea vreme nu era botezat. Iar ruga sa a fost ascultata. In amiaza mare, I s-a aratat pe cer o cruce mare, inchipuita din stele, sub care era scris: "Cu acest semn vei birui". Noaptea, in somn, i s-a descoperit Mantuitorul Iisus Hristos, care i-a cerut sa puna semnul Sfintei Cruci pe steagurile soldatilor. Cu mare credinta a poruncit atunci ostenilor sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci atat pe steaguri cat sI pe haine, pe coifuri si pe arme si au pornit la lupta. Semnul Sfintei Cruci le-a adus biruinta. Maxentie a fost infrant si inecat in apa Tibrului, de langa Roma. Constantin a fost primit cu mare bucurie in cetate si incoronat ca imparat al intregului Imperiu roman de Apus, in anul 313.
Ca semn de multumire catre Dumnezeu, imparatul Constantin a semnat un act, dupa sfatul maicii sale, cunoscut pana astazi sub numele de "Edictul de la Milano", prin care s-a dat libertate tuturor crestinilor, aceasta fiind dealtfel cea mai importanta realizare a imparatului Constantin cel Mare. In anul 313 crestinismul a fost recunoscut de stat, insa a devenit religie mai tarziu, in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). Insa prin Edictul de la Milano episcopii si preotii au fost scosi din inchisori, templele idolesti au fost daramate iar in locul lor au fost cladite biserici crestine. Au fost aruncate uneltele de tortura, in timp ce cuptoarele in care se ardeau crestinii au fost stinse. Au fost de asemenea slobozite animalele salbatice care-i ucideau pe crestini in arene. Cei care fusesera prigoniti pentru dreapta credinta ii multumeau lui Dumnezeu cu lacrimi in ochi.
Dar suferinta crestinilor nu avea sa se incheie aici pentru ca, in rasarit, domnea un imparat tiran, Liciniu, care, desi ca era cumnat cu Constantin, nu voia sa-L cunoasca pe adevaratul Dumnezeu. Ii tortura pe crestini si ameninta sa ocupe Roma. Imparatul Constantin a incercat de doua ori sa-l biruiasca in lupta, dar n-a reusit. S-a rugat bunului Dumnezeu, insemnandu-se cu semnul Crucii. Toti ostasii, in frunte cu Constantin, au pornit din nou la lupta impotriva lui Liciniu si l-au infrant. Insa cel din urma razboi l-a purtat impotriva scitilor, in apropierea Dunarii, pe care i-a biruit tot cu ajutorul Sfintei Cruci.
Citește pe Antena3.ro
Imparatul Constantin a hotarat apoi sa-si mute capitala in partea de rasarit a imperiului. A ales cetatea Vizantia, zidita grecul Vizas, careia, dupa numele sau, i-a dat numele Constantinopol. Aici s-a asezat in anul 324, cu mama sa, Elena, iar ca semn de multumire lui Dumnezeu, a inaltat in mijlocul cetatii un stalp inalt, ce avea deasupra Sfanta Cruce. In acest timp a primit si botezul, in orasul Nicomidia, de la episcopul Evsevie, poruncind sa fie botezati si ostasii sai, laolalta cu senatorii palatului. A poruncit de asemenea sa se inalte in curtea palatului sau o biserica iar sfintele lacasuri daramate de pagani sa fie rezidite, contribuind cu banii de care era nevoie, inzestrandu-le cu danii.
Pe cand Imparatul Constantin se ocupa indeaproape de zidirea sfintelor asezaminte, Biserica lui Hristos era sfasiata de invatatura ereticului Arie. Indemnat de mama sa Elena si de multi episcopi dreptcredinciosi, a hotarat sa adune primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in anul 325, pentru a hotari adevarata credinta si a condamna pe ereticul Arie si invatatura sa.
S-au adunat 318 Sfinti Parinti din toate marginile Imperiului de Rasarit si de Apus, in frunte cu Imparatul Constantin cel Mare. De la acest prim Sinod Ecumenic de la Niceea sunt nemuritoare minunile si cuvintele pline de invataturi dogmatice ale marilor ierarhi si sfinti Nicolae, Spiridon si Atanasie. A fost blestemata invatatura lui Arie iar acesta a fost exclus din comunitate. Tot la acest Sfant Sinod au fost redactate si primele sapte articole ale Simbolului Credintei precum si mai multe canoane bisericesti.
In anul 319, Imparateasa Elena, dorind sa afle lemnul Sfintei Cruci dar si sa se inchine pe Golgota si la Sfantul Mormant al Mantuitorului, a plecat la Ierusalim, insotita de mai multi ostasi. Dupa ce s-a rugat mult lui Dumnezeu, alaturi de Sfantul Macarie, Episcopul Sfintei Cetati, a aflat Crucea Domnului. Pe locul Capatanii a inaltat un sfant lacas care dainuieste pana astazi.
Dupa de a luat o parte din lemnul Sfintei Cruci, Imparateasa Elena s-a intors la Constantinopol, apoi a plecat la Roma, unde, la varsta de 80 de ani a trecut la cele vesnice.
Imparatul Constantin a domnit 42 de ani apoi, in anul 337 a trecut la Domnul, lasand Imperiul Roman in stapanirea celor trei fii ai sai. A fost inmormantat in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol pe care a ctitorit-o.
