Datini de Sfântul Andrei

În luna Noiembrie sunt mulţi sfinţi aspri. Este Sfânta Ecaterina, pe 25 Noiembrie. Nu se coase, nu se lucră în această zi în care-şi serbează ziua Ecaterina, Caterina, Catinca, Cătălina, pentru că Sfânta ameninţă cu luarea minţilor. Iar pe 11 Noiembrie e ziua Sfântului Mina, apărătorul tâlharilor. Sfântul Mina este şi sfântul care-i ajută pe păgubaşi. Orice lucru pierdut aduce o rugaciune către Sf. Mina şi lucrul se găseşte. Femeile la ţară merg la biserică şi lipesc de sfeşnice lumânări “întoarse” - ca să se întoarcă şi la ele lucrurile pierdute, furate, ascunse.

Pe 8 Noiembrie, se sărbătoresc Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Şi aici este o poveste.
Îngerii sunt duhurile slujitoare ale lui Dumnezeu. La începutul începutului, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi, dar după încercarea la care i-a pus Dumnezeu înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei au trecut de partea lui Lucifer şi s-au răzvrătit. Atunci, aflăm noi din Scriptură, a fost mare Război în cer. Îngerii cei buni au învins, conduşi fiind de Arhanghelul Mihai, iar cei răi au fost izgoniţi din cer şi au devenit demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a pus domnitor pe Arhanghelul Mihail. El este sărbătorit în aceeaşi zi cu Arhanghelul Gavril, tălmăcitorul viselor şi vedeniilor.

Îngerul Gabriel e cel care vesteşte lucruri în Biblie: Naşterea lui Ioan Botezătorul preotului Zaharia, lui Ioachim şi Anei naşterea Sf. Maria şi de Bunavestire tot el vesteşte naşterea Domnului Iisus Hristos.

Pe 30 Noiembrie este sărbătorit sfântul care i-a creştinat pe români. Sf. Andrei, care a sfârşit crucificat pe o cruce în formă de X, cruce căreia i s-a dat numele de ”crucea Sf. Andrei”. Popular, i se spune Sântandrei.

Sf. Andrei era fiul lui Iona din Galileea şi fratele Sf. Petru; se pare că, înainte de a fi ucenicul lui Iisus Hristos, el a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul. După ce Ioan Botezătorul Îl botează în apa Iordanului, Sf. Andrei îl urmează peste tot pe Mântuitorul Iisus Hristos. Apoi pleacă şi propovăduieşte credinţa Lui Hristos în Balcani şi în ţinuturile Mării Negre.

Despre Sf. Andrei există multe poveşti, multe credinţe, multe superstiţii.
În seara dinaintea zilei Sfântului Andrei, se descântă sarea care se îngroapă şi, dimineaţa, toată casa, oameni şi animale, ling sare ca să fie feriţi de vrăjitorie. Şi se unge tocul uşilor cu usturoi, ca să nu se apropie de casă duhurile necurate şi strigoii, căci, de obicei, strigoii se arată de Sf. Andrei (ca şi de Sf. Vasile). Se arată pe la mijlocul nopţii. Strigoiul e întotdeauna îmbrăcat în roşu, probabil de la sângele vărsat.

În multe cărţi de superstiţii scrie că noaptea Sf. Andrei e o noapte de groază şi de cutremur, noaptea fioroasă pe care o descrie splendid Vasile Alecsandri: "Zgomot trist în câmp răsună!/ Vin strigoii, se adună/ Părăsind a lor secrii./ Voi, creştinelor popoare,/ Faceţi cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrii!// Iată-l! iată, Satan vine,/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger scânteietor./ Umbre, stafii despletite,/ Cucuveici, iele zburlite,/ Şi Rusaliile pocite/ Îl urmeaza ca un nor!// Strigoimea se-ndeseşte,/ Hora mare învârteşte/ Lângă turnul creştinesc./ Iar pe lângă alba lună/ Nouri vineţi se adună,/ Se-mpletesc într-o cunună/ Şi-mprejuru-i se-nvârtesc.//    Acum, iată, pe mormânturi,/ Clătinaţi, bătuţi de vânturi,/ Toţi strigoii s-au lăsat./ Aşezaţi într-un rond mare,/ Adânciţi în întristare”.
Căci după ce joacă şi se satură de joc, strigoii, se bat cu meliţa, în loc de săbii sau cu oase. Bătaia începe cânde se rosteşte ”usturoi roşu” şi lupta nu încetează decât atunci când căpetenia-strigoi strigă ”usturoi alb” sau ”cântă cocoşii”.
Şi strigoii în timp ce se luptă strigă: Dau, dar nu tai ca nu cumva să picure sânge.

Cei născuţi sâmbăta pot vedea strigoii.

În această noapte-n bucătărie se aşează vasele cu gura-n jos.

Ziua Sf. Andrei se mai cheamă şi ziua Lupului. Nu se lucrează de Sf. Andrei. Nu se pleacă la drum. Pentru ca lupii să nu vină aproape, pretutindeni în această zi nu se mătură, nu se dă gunoiul afară, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dau bani împrumut. Lupul, în această zi, poate să învârtă capul, el îndeobşte având gâtul ţeapăn. De aici vorba că de Sf. Andrei, ”lupul îşi vede coada”.

În seara de Sf. Andrei, fecioarele şi văduvele îşi fac de ursită, fac vrăji cu apa:
Descântecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu,
Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul în faţa apei
Ca în vis să-l visez,
Ca aievea să-l visez.
Şi apa se turbură şi fata vede ursitul în apă.
Sfinte Andrei
Vina pe firul apei
Şi dă-mi să visez
Şi aievea să-l văz
Pe iubitul meu
Pe ursitul meu
Pe alesul meu.

Voi 41 fire de grâu
Eu voi adormi
Şi voi hodini
Şi mă rog lui Dumnezeu
Să-mi trimită îngerul meu
Să-mi arate ursitul meu
Cel ce mi l-a dat Dumnezeu.

Se pare că numele dacilor vine de la Daos, ce-nseamnă în frigiană lup. Îl avem şi pe steag.

Se mănâncă mult mujdei în astă zi, pentru că se pare că strigoiul vine la geam şi întreabă: Măi, ai mâncat mujdei, usturoi? Dar omul întrebat nu trebuie să răspundă, că dacă o face, amuţeşte.

Strigoii cei mai răi se fac din acei oameni pe care-i muşcă un ţânţar în ziua de Sf. Gheorghe.

În popor, mai circulă o poveste straşnică, ciudată şi înfricoşătoare.
Se zice ca Sf. Andrei a fost un copil părăsit de mamă şi pus într-o albie ce plutea pe apă. L-a găsit o femeie, l-a luat şi l-a crescut. Copilul păzea livada noaptea şi taică-su vitreg a venit să vadă ce face copilul. Acesta crezând că e un hoţ, l-a omorât. Băiatul se duce la spovedanie şi preotul îi spune că a făcut un mare păcat. Băiatul îl omoară şi pe preot. Şi se duce din noi la spovedanie şi iar se enervează şi-l omoară şi pe-al doilea preot. Se duce apoi la un călugăr. Acesta e viclean şi-l închide-ntr-o fântână şi pune deasupra un bolovan mare şi închide şi cu lacătul şi aruncă cheia. După 100 de ani, nişte pescari aduc un peşte mare călugărului. Şi-n peşte este cheia aruncată. Deschide lacătul, Sf. Andrei iese nevătămat. I se spune să ducă la păscut oile şi când cele albe se vor face negre şi cele negre se vor face albe, numai atunci va fi iertat. El paşte oile, vine un hoţ rău, el îi dă în cap şi oile îşi schimbă culorile. Asta inseamnă că Dumnezeu l-a iertat.
O poveste despre ispăşirea de păcate.

Iar satul Serbeşti sau Troianu din judetul Covurlui, se pare că Sf. Andrei a facut o “bisericuţă”, în care a propovăduit dreapta credinţă.